Curriculum național și comunitatea locală

Prin reforma curriculară din învățământul românesc, s-a urmărit aplicarea unui curriculum național  care să reprezinte o șansă a viitorului pentru elevii mileniului III care vor  profesa atât în România, cât și în Uniunea Europeană. Profilul de formare în realizarea portretului ideal al absolventului învățământului obligatoriu  constituie  o adevărată cheie de boltă în ridicarea unui edificiu.

În sprijinul acestei afirmații aduc următorul argument: Profilul de formare reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului național. Acesta descrie așteptările față de absolvenții învățământului obligatoriu și se fundamentează pe cerințele sociale exprimate în legi și în alte documente de politică educațională, precum și pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor.

Capacitățile, atitudinile și valorile care vor constitui bagajul tânărului absolvent sunt ridicate la o ștachetă tot mai înaltă, de la o generație la alta. În sprijinul acestei afirmații vin cu următoarele argumente:

1. Capacitățile, atitudinile și valorile vizate de profilul de formare au un caracter trans-disciplinar și definesc rezultatele învățării urmărite prin aplicarea noului curriculum. Astfel, absolvenții învățământului general și obligatoriu ar trebui:
a. Să demonstreze gândire creativă.
b. Să folosească diverse modalități de comunicare în situații reale.
c. Să înțeleagă sensul apartenenței la diverse tipuri de comunități.
d. Să demonstreze capacitatea de adaptare la situații diferite.
e. Să contribuie la construirea unei vieți de calitate.
f. Să înțeleagă și să utilizeze tehnologiile în mod adecvat.
g. Să-și dezvolte capacitățile de investigare și să-și valorizeze propria experiență.
h. Să-și construiască un set de valori individuale și sociale și să-și orienteze comportamentul în funcție de acestea .

2. Finalitățile liceului urmăresc formarea unor adolescenți capabili să decidă asupra meseriei, asupra vieții sociale în care trebuie să se implice tot mai activ. „No job = no money, no girl” este un slogan mereu auzit la acești tineri.

3. Prin urmare, liceul trebuie să asigure adolescentului:
a. Formarea capacității de a reflecta asupra lumii, de a formula și de a rezolva probleme pe baza relaționării cunoștințelor din diferite domenii;
b. Valorizarea propriilor experiențe, în scopul unei orientări profesionale optime pentru piața muncii și/sau pentru învățământul superior;
c. Dezvoltarea capacității de integrare activă în grupuri socio-culturale diferite: familie, mediu profesional, prieteni etc.;
d. Dezvoltarea competențelor funcționale esențiale pentru reușita socială: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea și utilizarea contextuală a unor informații complexe;
e. Cultivarea expresivității și a sensibilității, în scopul împlinirii personale și a promovării unei vieți de calitate;
f. Formarea autonomiei morale .

Este vorba de un set de valori și atitudini complexe care vor permite o inserție cât mai rapidă a tinerilor în viață, în profesie și în comunitatea locală.

O parte din aceste cunoștințe, capacități, atitudini și valori se regăsesc și în exemplele mele  de planificări, proiecte ale unităților de învățare, fișe de lucru, tematici de concurs. Astfel câteva componente ale rezultatelor învățării se regăsesc și în activitatea mea:

a. Să înțeleagă sensul apartenenței la diverse tipuri de comunități, prin:

  • participarea la viața socială a clasei, a școlii și a comunității locale din care fac parte;
  • identificarea drepturilor și a responsabilităților care le revin în calitate de cetățeni ai României și reflecția asupra acestora;
  • înțelegerea și evaluarea interdependențelor dintre identitate și alteritate, dintre local și național, dintre național și global;

b. Să demonstreze capacitatea de adaptare la situații diferite, prin:

  • folosirea unei varietăți de limbaje și de instrumente pentru a transmite idei, experiențe și sentimente;
  • cunoașterea diverselor roluri sociale și a implicațiilor acestora asupra vieții cotidiene;
  • demonstrarea capacității de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia;
  • exprimarea voinței de a urmări un țel prin mijloace diferite;

c. Să contribuie la construirea unei vieți de calitate, prin:

  • dezvoltarea unei atitudini pozitive față de sine și față de semeni: toleranță, responsabilitate, rigoare etc.
  • formarea și exprimarea opțiunii pentru o viață sănătoasă și echilibrată;
  • acceptarea și promovarea unui mediu natural propice vieții;
  • cunoașterea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
  • formularea unor judecăți estetice privind diferite aspecte ale realității naturale și sociale;
  • formarea unor sensibilități deschise spre valorile estetice și artistice.

În cadrul activității didactice și, de asemenea în cadrul activităților extra-curriculare am dorit să promovez aceste valori și atitudini. Astfel am organizat foarte multe expoziții, în parteneriat cu Biblioteca județeană Neamț, secția Carte străină. În concluzie, pot spune că este benefic atât pentru profesor, cât și pentru elevi, să urmărești rezultatele muncii expuse în expoziții, care sunt vizualizate de un public larg.

 

prof. Elena Ispas

Școala Gimnazială Nr. 2, Piatra Neamț (Neamţ) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/elena.ispas1

Articole asemănătoare