Conversația este o metodă verbală, activă, care constă în valorificarea didactică a întrebărilor și răspunsurilor. Specificul acestei metode este acela că activitatea instructiv-educativă se desfășoară pe baza unui dialog între educator și copil, pe verticală și pe orizontală. Este o metodă care cere din partea elevilor un efort intelectual, solicitând predominant capacități cognitive.
Participarea activă a elevilor depinde în primul rând de modul cum sunt formulate întrebările, de ordinea acestora. Întrebările reprezintă principalul instrument al acestei metode. Formularea întrebărilor se face în funcție de potențialul intelectual individual al elevilor. Copiilor cu un vocabular sărac, cu o experiență de viață redusă li se vor pune întrebări centrate pe memorie, reactualizare reproductivă. Exemplu de întrebări: cine?, ce?, când?, unde?. Elevilor cu un potențial intelectual bun și foarte bun li se vor adresa întrebări centrate pe imaginație, gândire, descoperire. Exemplu: de ce?, pentru ce?, din ce cauză?. Întrebările trebuie formulate clare, concise, corecte din punct de vedere gramatical.
Răspunsurile elevilor trebuie să respecte câteva cerințe: să fie clare, corecte, complete, concise, să acopere întreaga sferă a întrebării, să se evite răspunsul monosilabic, să fie cel așteptat.
Conversația este folosită în procesul de predare-învățare-evaluare la toate disciplinele. În cadrul orei de Comunicare în limba română, la clasa pregătitoare, când se urmărește comunicarea pe baza imaginilor, se pot folosi imagini din povestea „Fata babei și fata moșneagului”, pot fi adresate următoarele întrebări:
– De ce a fost pedepsită fata moșneagului?
– Cum a fost răsplătită de Sfânta Duminică?
– Cu cine te-ai împrietenii?
– De ce?
Deosebit de atractive sunt lecțiile organizate în clasă care se bazează pe observări, lecturi, povestiri, lecturi, dar și cele care se desfășoară în exteriorul clasei cum ar fi: plimbări excursii, drumeții. În timpul plimbărilor, excursiilor, drumețiilor, elevii intră în contact direct cu realitatea. Dacă o astfel de lecție se desfășoară în anotimpul toamna pot fi adresate următoarele întrebări:
– Ce culeg oamenii din livadă? Dar din vii?
– Unde sunt transportate fructele?
– Ce pregătesc oamenii din fructe?
Se pot adresa întrebări întrebări de sondaj. Exemplu: care sunt fructele ce se coc toamna?, ce trebuie să facem cu fructele înainte de a le mânca? etc.
Metoda conversației devine activ-participativă nu numai când întrebările solicită gândirea, ci și atunci când se crează un cadru afectiv specific temei, cu mijloace de învățământ din natură sau substitute ale acestora.
Această metodă are, alături de celelalte metode folosite la clasă, puternice valențe asupra dezvoltării intelectuale.
Bibliografie selectivă:
Gh. Dumitru, Constanța Dumitru, Introducere în psihopedagogie, Bacău, 2003;
Venera mihaela Cojocariu, Teoria și metodologia instruirii, E.D.P., 2002;
Ioan Nicola, Tratat de pedagogie, E.D.P., București.