Comparație între modelul de proiectare al unei programe școlare pentru o disciplină opțională și actualul model de proiectare utilizat în învățământul gimnazial

În vederea aprobării și derulării unui curs opțional, profesorul propunător trebuie să realizeze o programă avizată de Inspectoratul Școlar. Programa de opțional este un document școlar de proiectare curriculară (integrat curriculumului național) care se elaborează după modelul de proiectare pe competențe al programelor școlare de „trunchi comun”, în vigoare pentru clasa respectivă, și are aceeași structură cu respectivele programe școlare de „trunchi comun”.

1. Aspecte convergente

Structura pentru elaborarea programelor de opţional inlude:
– Notă de prezentare
– Competențe generale
– Competențe specifice și exemple de activități de învățare
– Conținuturi didactice asociate
– Sugestii metodologice
– Bibliografie (bibliografie pentru profesor și bibliografie recomandată elevilor)

Această structură se utilizează la elaborarea programelor de opţional pentru gimnaziu, astfel:
–         din anul şcolar 2018-2019, la clasele a V-a şi a VI-a,
–         din anul şcolar 2019-2020 şi la clasa a VII,
–         din anul şcolar 2020-2021 şi la clasa a VIII-a

Așadar, din anul școlar următor, 2020-2021, toate clasele gimnaziale vor avea aceeași structură de opțional.

Faptul că structura  programelor de opţional (pentru cele aplicate din 2018, respectiv, cele aplicate dinainte de 2018) este relativ asemănătoare, incluzând:  nota de prezentare, competenţele generale, competenţele specifice și exemple de activităţi de învăţare, conţinuturile, sugestiile metodologice, bibliografia, înseamnă, în primul rând, că s-a urmărit/ se urmărește o viziune unitară atât între structură și conținuturi, cât și între procesul de predare-învățare- evaluare.

În al doilea rând, un alt aspect relevant, convergent, al celor 2 tipuri de programe școlare pentru opționale, ar fi faptul că ambele programe îşi propun completarea activităţilor didactice din ,,trunchiul comun”, sub forma aprofundării/consolidării sau extinderii materiei studiate, în speță, Limba și literatura română; în consecință, opționalele se mai numesc ,,de aprofundare/consolidare”  sau ,,de extindere” .

În al treilea rând, actualul model de proiectare didactică utilizat în învățământul gimnazial pentru opționale este eficient în măsură reală, progresivă, dacă aduce o contribuție clară, obiectivă, la dezvoltarea profilului de formare al absolventului, prin valorificarea celor 8 competenţe-cheie (comunicare în limba română, comunicare în limbi străine, competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii, competențe digitale, competența ,,A învăța să înveți”,  competențe sociale și civice, spirit de inițiativă și antreprenoriat, sensibilizare și exprimare culturală).

2. Aspecte divergente

În structura actuală a programei pentru opțional, cele 8 competențe-cheie sunt corelate cu competențele generale, respectiv cu competențele specifice și exemplele de activități de învățare; de fapt, unele dintre cele 8 competențe-cheie pot deveni, în cazul actualei programei de opțional, chiar ,,exemple de activități de învățare”, de exemplu:

a) componenta competenței digitale poate genera activități de învățare de tipul: lucrul cu fișiere, site-uri, bloguri, platforme etc, exerciții de căutare de fișiere pe diferite teme date, clasificarea și stocarea lor, alcătuirea unor arhive personale etc.;
b) componenta competenței ,,a învăța să înveți” poate genera activități de învățare de tipul: exerciții de autoevaluare, de creativitate, de stimulare a gândirii critice și a memoriei vizuale etc.;
c) componenta competenței de bază în științe poate genera activități de tipul: exerciții comparative între ȘTIINȚĂ și ARTĂ, definirea alternativă, comparativă a unei noțiuni, idei, situații etc. din programa de opțional respectivă, din punct de vedere ȘTIINȚIFIC, dar și din punct de vedere ARTISTIC, cu identificarea unor asemănări și deosebiri etc.
d) competențele-cheie devenite ,,exemple de activități de învățare” se pot corela între ele, ceea ce, poate, în cazul programei de opțional de dinainte de 2018 era mai greu de urmărit/ realizat/ aplicat etc., de exemplu:
– se pot corela activități de învățare generate din competența comunicării în limbi străine și competențe digitale, precum lucrul cu site-uri de tipul  google translate, dexonline.ro , Wikipedia.org, etc.,
– se pot corela activități de învățare generate din competența de bază în științe și tehnologii și competențe digitale, precum lucrul cu site-uri de tipul wordwall.net, StoryJumper, BookCreator, Quizz, EdPuzzle, Kahoot, MozaWeb etc.

3. Concluzii. Analiză SWOT

Puncte tari:
În ambele situații de modele de proiectare a programelor școlare pentru opționale:
– profesorul stabilește/alege/selectează conținuturile didactice, bibliografia
– scopul didactic este realizat dacă optimizarea metodelor și procedeelor didactice se remarcă prin rezultatele elevilor (progresul școlar, autoevaluare corectă)
– procesul de predare-învățare-evaluare este interactiv, stimulând creativitatea elevilor
– conținuturile didactice sunt organizate din perspectiva abordării interdisciplinare,  transdisciplinare, crosscurriculare
– sunt utilizate metode și procedee diferite, axate pe modernitatea procesului didactic, pe valorificarea personalității psiho-emoționale și cognitive a elevilor
– activităţile de învăţare conduc la dezvoltarea competenţelor specifice propuse,  presupun implicarea nemijlocită a elevilor, valorifică experienţa, contextele de învăţare şi cultura specifice vârstei acestora

Puncte slabe:
-proiectarea demersului didactic este o necesitate în activitatea didactică actuală, dar este inflențată, în unele situații, și de aplicarea unei proceduri birocratice

Amenințări:
-nesincronizări între diferite scheme orare

Oportunități:
-aplicarea treptată a noului plan-cadru de învăţământ în gimnaziu
– ca şi în cazul programelor disciplinelor de ,,trunchi comun”, conţinuturile incluse în opţional nu sunt un scop în sine, ci mijloace informaţionale pentru formarea competențelor de orice tip (competențe generale, competențe specifice, competențe-cheie)
-sugestiile metodologice promovează o învăţare centrată, în mod real, pe elev, fac trimitere la o diversitate de contexte de învăţare (de la mediul școlar, la cel familial, social, la comunitatea locală etc.), includ referiri la modul de realizare a evaluării continue, formative a elevilor, atât de necesar în formarea/ consolidarea profilului absolventului de gimnaziu.

 

prof. Ana-Maria Bulgaru-Zlăvog

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/ana.bulgaruzlavog

Articole asemănătoare