Crearea unui context favorabil comunicării autentice și învățării eficiente este fundamentală în relația profesor-elev. Ascultarea activă este o caracteristică fundamentală a comunicării care vizează exprimarea celuilalt și presupune renunțarea la „plăcerea de a spune”. Este o atitudine de înțelegere care denotă o puternică dorință de a facilita spusele interlocutorului. Ascultarea activă este un instrument excepțional pentru a înțelege dincolo de cuvinte, dar, mai presus de toate, este un ansamblu de atitudini și de tehnici importante pentru consilierea și sprijinirea elevilor pe parcursul învățării, dar și a membrilor familiei în apropierea acestora de școală.
„Să știi să asculți este o competență pe cât de rară, pe atât de prețioasă!” – Abric, Jean-Claude, 2002
Având un rol important în educarea, şi modelarea copiilor, în dezvoltarea armonioasă a personalității lor, implicându-i pe aceştia în mod direct, aceste proiecte educaționale de parteneriat local sunt urmărite şi ghidate atent de dascăl. Proiectele educaționale de parteneriat local vizează curriculum extins, dând copilului noi oportunităţi de învăţare nonformală, permiţând implicarea acestuia în activităţi sociale care duc la formarea unor relaţii trainice între copii. Având în vedere aceste circumstanțe, ca profesor, am încercat:
- să implic elevii, părinții și comunitatea locală în dezvoltarea de politici menite să asigure că toți elevii se simt confortabil și în siguranță la școală;
- să elaborez proceduri clare de răspuns la intimidare și incidente discriminatorii și să mă asigur că acestea sunt cunoscute și aplicate în practică;
- să mă asigur că curriculum-ul acoperă cunoștințele, abilitățile și valorile pe care copiii trebuie să și le însușească pentru a face față atitudinilor discriminatorii și incorecte atunci când se confruntă cu acestea și să îi ajut să devină niște adulți responsabili, care respectă diferențele interindividuale;
- să creez un mediu școlar primitor, de învățare interesant, incitant, confortabil și plăcut.
Ȋn funcţie de profilul școlii, ca și dascăl am inițiat proiecte educaționale de parteneriat local cu conţinut cultural, artistic, ecologic, sportiv, istoric, ştiinţific, spiritual, pentru a răspunde tuturor particularităţilor individuale ale elevilor, dar si nevoilor existente la nivelul comunității locale. Din practică, am învățat că, după conţinutul lor, proiectele educaționale de parteneriat se împart în:
a) ştiinţifice – activităţi în parteneriat cu universităţi sau alte instituţii;
b) cultural-artistice – activităţi în parteneriat cu institutii culturale muzee, case de cultură;
c) turistice –activităţi în parteneriat cu ONG-uri, asociații neguvernamentale;
d) umanitare–activităţi de voluntariat în parteneriat cu asociații neguvernamentale;
e) ecologice–activităţi de ecologizare în parteneriat cu ONG-uri, asociații neguvernamentale;
f) sportive – activităţi ce vizează fotbalul, competiţiile sportive, cursuri de dans în parteneriat cu universităţi sau alte instituţii;
g) moral-civice – activităţi realizate în colaborare cu poliţia, pompierii, alte instituţii.
Am ajuns la concluzia că proiectele educaționale de parteneriat local au un rol primordial. Atunci când părinţii, elevii şi comunitatea locală sunt conştienţi de importanţa colaborării lor, în jurul copiilor se formează un suport indispensabil în formarea lor viitoare. Ca și exemplu voi prezenta în continuare câteva din proiectele educationale de parteneriat local inițiate de mine la nivelul școlii în colaborare cu parteneri locali: „Doi parteneri același scop” – parteneriat cu familia, „Cartea un prieten de nădejde” – parteneriat cu biblioteca, „Sănătos și responsabil” – parteneriat cu dispensarul, „Lăsaţi copiii să vină la Mine!” – parteneriat cu biserica, “Micii pitoni”, “Stop violenței în școală!” – parteneriat cu politia comunitară, “Pompierii-prietenii noștri” – parteneriat cu pompierii, “În trecut sunt rădăcinile noastre…”– parteneriat cu muzeul sătesc din localitate, “Pe aripile fanteziei în lumea copilăriei” – parteneriat cu Căminul Cultural din localitatea Izbiceni, “S.O.S. Pământul!”, “În satul meu cu soare mă joc, invăț și cresc mare” – parteneriat cu primăria, “Fantezie și talent” – parteneriat cu școli din județ și din țară, “Zborul adolescentilor către un viitor fără droguri” – parteneriat cu C.P.E.C.A Olt, „Școala de vară” – parteneriat cu diverse instituții în functie de specificul activităților propuse in fiece vacanță de vara pentru petrecerea timpului liber al copiilor intr-un mediu atractiv si educativ, etc. nu exclud modul tradițional de educație, ci vin să completeze instruirea pur teoretică prin activități atractive, la care să aibă acces toți copiii din comunitate incluși în sistemul de învățământ preuniversitar pentru desăvârșirea educației.
Tematica proiectelor de parteneriat educațional local prezentate mai sus introduc o abordare a consilierii educaționale din perspectiva profesorului de la clasă de a satisface interesele elevilor de autocunoaştere, dezvoltarea stimei de sine, stăpânire de sine, comunicare, dezvoltarea abilităţilor sociale, creativitate, managementului informaţiilor şi planificării carierei.
Toate activităţile desfășurate în cadrul proiectelor de parteneriat educațional local enumerate mai sus presupun monitorizare atentă, adică să fie observate sistematic desfăşurarea lor, atingerea obiectivelor propuse, dar și realizarea unor rapoarte de finalizare a lor.
Am vizat astfel abordări esențiale în consilierea educațională, rolul și specificul acesteia în activitatea educațională. De asemenea, în proiectele de parteneriat educațional local am abordat elemente de strategii de management al clasei, strategii de management al conflictului precum și specificul managementului clasei incluzive.
Prin astfel de proiecte de parteneriat educațional local am urmărit o schimbare de atitudine a cadrelor didactice, a părinților, a elevilor şi a reprezentanților instituțiilor publice locale şi județene, față de educația realizată prin proiectele de parteneriat educațional inițiate și desfășurate cu elevii din școală în colaborare cu instituții din comunitatea locală.
Am inițiat astfel, la nivelul școlii, proiecte de parteneriat educațional pornind de la observarea frecvenței scăzute la cursuri şi a altor dificultăţi pe care elevii le întâmpină în atingerea obiectivelor – cadru la diverse discipline. Din cauza unor condiții vitrege de acasă am constatat că unii elevi sunt irascibili, nu se pot concentra pe o durată mai lungă de timp, înclinând spre fuga de la ore sau găsirea altor preocupări.
Pornind de la cunoaşterea realităţii socio-economice individuale şi evaluării nivelului de performanțe cognitive ale copiilor, am observat o nevoie acută de activități remediale ce se pot desfășura în cadrul acestor proiecte de parteneriat educațional cu instituții din comunitatea locală, de asemenea pentru acești elevi am eleborat planuri de intervenție personalizate.
Am ajuns astfel la concluzia că organizarea unui proiect de parteneriat educațional are un impact semnificativ în viaţa școlară, având ca obiectiv schimbarea atitudinii cadrului didactic faţă de fiecare copil care poate avea la un moment dat dificultăţi de învăţare. Este necesar ca elevii să fie sprijiniţi în efectuarea asistată a temelor, în activităţi de recuperare şcolară şi ameliorare a dificultăţilor în învăţare, precum şi în activităţi de educaţie plastică, educaţie literară, educaţie pentru sănatate, educaţie rutieră etc. cu scop educativ indirect.
Proiectele educaționale locale s-au desfăşurat într-un cadru informal, cald, care au permis copiilor timizi, cu dificultăţi de afirmare, să se afirme, să îşi reducă anxietatea şi să îşi dezvolte astfel potenţialul intelectual. Priorităţile de bază urmărite prin realizarea activităților din proiectele educaționale locale au fost următoarele:
- întărirea statului învăţării ca spaţiu de dezvoltare personală;
- recunoaşterea meritelor educaţiei informale ca parte importantă a învăţării pe tot parcursul vieţii;
- utilizarea acestora ca mijloc de dezvoltare personală şi integrare socială;
- asigurarea didactică şi formarea resursei umane în domeniul acestor tipuri de proiecte educaționale de parteneriat.
De asemenea, am observat că o bună parte dintre copiii implicați în proiectele de parteneriat educațional local trăiesc în familii dezorganizate, sărace sau provenind din medii defavorizate, nu sunt supravegheați şi ajutați în rezolvarea sarcinilor şcolare. Educația remedială a căutat să țină seama de nevoile educative ale fiecărui copil, anume: învăţarea citirii şi a scrierii, calculul matematic, formarea unei imagini de sine pozitive, organizarea activității, implicarea eficientă în toate activitățile în care sunt implicați toți ceilalți copii, structură, organizare şi sprijin personalizat.
Am constatat că proiectele educaționale de parteneriat local răspund provocărilor societăţii actuale, prin ieşirea din cadrul rigid al şcolii, prin intermediul lor reuşindu-se renunţarea la maniera mono-disciplinară şi ermetică de comunicare a conţinuturilor.
Bibliografie
1. ABRIC, JEAN-CLAUDE, Psihologia comunicării. Teorii și metode, Editura Polirom, Iași, 2002;
2. GRINDA, GEORGES „Codul vieţii”, în lucrarea “Pour l’enfant” (”Pentru copil”), apud Ioachim, 1999.