Cititul și înțelegerea textelor sunt abilități fundamentale în dezvoltarea academică a elevilor. Conform ultimelor studii, dar mai ales al Evaluărilor naționale, un număr semnificativ de elevi de clasa a II-a întâmpină dificultăți în a citi fluent și a decodifica ușor un text. În clasa a II-a, copiii trec de la stadiul de a învăța să citească la cel de a citi pentru a învăța. Este esențial să dezvoltăm strategii eficiente pentru a-i ajuta pe elevi să-și îmbunătățească aceste abilități.
Având vârste între 8-9 ani, elevii se află într-o etapă critică de dezvoltare a abilităților fundamentale de citire. La această vârstă, elevii trec de la recunoașterea literelor și formarea cuvintelor la citirea fluentă și înțelegerea textelor mai complexe. Clasa a II-a este ultima clasa care face parte din ciclul achizițiilor fundamentale, alături de clasa I și clasa pregătitoare.
Pentru elevii mei de clasa a II-a, am dorit să îmbunătățesc semnificativ actul citirii și înțelegerii textului citit. În acest sens, am început cu stabilirea obiectivelor.
Obiectivul principal:
– îmbunătățirea abilităților de citire și înțelegere a textului în rândul elevilor din clasa a 2-a.
Obiectivele secundare :
– identificarea strategiilor de predare eficiente;
– evaluarea impactului acestora asupra performanței elevilor.
ETAPE de lucru și PAȘI în rezolvare:
1. Identificarea elevilor cu abilități de lectură scăzută. În acest sens, la începutul anului școlar, am realizat profilul elevului ce întâmpină dificultăți în formarea competențelor de bază de literație. Astfel că, am identificat:
1.1. Elevă ( B.R.E.) care întâmpină dificultăți de decodare și fonetică – de ex. nu face corespondența dintre literă-sunet, nu recunoaște rapid cuvinte familiare. Eleva este venită abia în acest an școlar în clasa noastră și inițial, a frecventat sporadic școala, făcând parte dintr-o familie destrămată și fiind în grija bunicilor.
1.2. Patru elevi care întâmpină dificultăți la nivel de vocabular –au un vocabular foarte redus, ceea ce îi împiedică să înțeleagă ceea ce citesc și nu au fluență în citire: viteză, acuratețe și expresivitate.
1.3. Zece elevi care nu înțeleg și nu interpretează ceea ce citesc (adică nu decodează, nu fac legături între cele citite și cele știute deja, nu se gândesc profund la cele citite); au probleme de atenție.
2. Planificarea și implementarea unor activități în acest sens:
a) Am evaluat competențele de literație ale elevilor identificați și am stabilit un Plan de intervenție personalizat.
b) Am derulat activități specifice fiecărei grupe de elevi identificați:
– Activitățile de învățare pentru eleva B.R.E. au fost: Exerciții de segmentare fonemică – Cutiile Elkonin, Banca de cuvinte, Jocuri cu sunete și litere – sortare, înlocuire, construire de cuvinte din litere date, ABEL – text scris în comun.
– Pentru elevii cu vocabular redus și lipsa fluenței în citire am derulat activități ca: Vocabular desenat, Cuvinte cântate, Atelier de scriere – Jurnal, Cititul repetat, Citirea imitativă.
– elevii cu deficit de atenție, care nu înțeleg și nu interpretează ceea ce citesc au beneficiat de activități potrivite, ca: Cartea ce îmi place, Stabilirea axei principalelor evenimente dintr-un text, au realizat Harta spațiului imaginar, Rețeaua personajelor, Lectura colaborativă.
Tot pentru obținerea unor rezultate bune am desfășurat alte activități cu implicarea unor persoane din afara clasei:
– Un proiect derulat cu întreaga clasă „Citește după cei 7 ani de-acasă” , a avut activități derulate alături de mama sau alt membru a familiei ( au citit familiei sau mamele/bunicile le-au citit copiilor).
– La școală au venit părinți care au citit în fața copiilor.
– Au fost invitați elevii clasei a IV B care au lecturat fragmente din „Un urs pe nume Paddington” de Michael Bond, apoi aceasta a devenit cartea de citit pentru elevii buni cititori.
c) Alte activități derulate în vederea îmbunătățirii citirii și înțelegerii textului:
– În clasă a fost amenajat un colț de lectură atractiv, cu cărți colorate, interesante ca și conținut, ușor de citit.
– Lecturile alese au fost conforme cu nivelul lor de citire.
– Am parcurs multe teste pregătitoare pentru Evaluarea Națională care au în structura lor partea de înțelegere a textului citit.
– Au rezolvat teste Brio care măsoară cunoștințele și competențele pe care le au elevii în momentul testării.
3. Monitorizarea și evaluarea progresului:
Pe măsură ce intervenția a fost implementată, am monitorizat progresul elevilor utilizând diverse metode, cum ar fi observațiile în clasă, evaluările periodice și feedback-ul de la elevi și părinți, rezultatele testelor Brio.
Pentru a-i integra în activitățile comune cu toți elevii clasei, am organizat un panou cu Lanțul lecturilor. Pe acest panou fiecare elev are numele trecut și pe „verigile lanțului” scrise lecturile citite. Acesta a constituit și o modalitate de a monitoriza progresul.
O activitate de succes a fost dramatizarea povestirii „Petunia” de Roger Duvoisin. În această activitate, elevii cu probleme de citire și înțelegerea textului au fost mici actori pentru colegii lor care i-au aplaudat și le-au înmânat diplome.
4. Analiza datelor și interpretarea rezultatelor:
Câteva modalități folosite în vederea verificării felului în care copiii au ințeles cele citite: Kahoot!, Mentimeter, Antrenamente tip PISA, PIRLS în Microsoft Forms, Testele Brio (Rezultatele au fost prezentate sub forma unui indice de literație cuprins, în cazul lor, între 70 și 90. Acest scor obținut de elevi reflectă nivelul general al competenței de literație, capacitatea generală a elevului de a procesa textul citit în cursul testării.)
Pentru verificarea dezvoltării vocabularului, am folosit Wordwall, Wordart
Am interpretat rezultatele în contextul obiectivelor stabilite inițial.
Am identificat aspectele care au funcționat bine și cele care necesită îmbunătățiri și am oferit explicații pentru acestea.
Concluzii:
Activitățile derulate au ajutat eleva B.R.E. să decodifice ușor texte scurte, să citească un număr record de cuvinte din Caietul de evaluare a nivelului de literație (Lista nivel 3) iar pentru evaluarea cititului și a comprehensiunii textele de nivel 3 au arătat nivelul de instruire al elevei.
Rezultatele pentru ceilalți elevi aflați în acest program au fost semnificative, dovedindu-se o îmbunătățire semnificativă. Rezultatele au fost comunicate individual părinților însoțite de recomandări pentru activități viitoare care să ducă la îmbunătățirea abilităților de citire și înțelegere a textului în clasa a II-a.
Bibliografie
Programa școlară pentru disciplina Comunicare în Limba Română, clasa a II-a
Platforma Twinkl
Platforma Brio, teste clasa a II-a
Caietul de evaluare a nivelului de literație, Fundația Noi Orizonturi