Motto: „Dascălul cel mai bun nu este nici cel mai savant, nici cel care muncește cel mai mult este cel care îi determină pe elevi să muncească mai bine, în modul cel mai inteligent și cel mai eficace, nu neapărat mai greu.”
Procesualitatea insuccesului școlar
Atitudinea, rezultatele, gradul de concentrare, de atenție, corectitudinea răspunsurilor, vocabularul specific, raționamentul, starea de spirit – ale elevului – sunt primele semne / semnale ale ” clopoțelului didactic”:
- Elevul este nemulțumit de școală: nu înțelege, nu poate rezolva problemele și exercițiile;
- Apar primele goluri în cunoștințe, priceperi și deprinderi, complexe de inferioritate în raport cu colegii;
- Apariția unor lipsuri grave în cunoștințe și incapacitatea elevului de a rezolva independent sarcinile școlare;
- Note nesatisfăcătoare urmate de corigențe, elevul manifestă revoltă sau rezistență, devine închis și neliniștit;
- Nepromovarea clasei ca urmare a eșecului școlii și / sau familiei de a înlătura insuccesul școlar,
- Fuga de la școală, refuzul de a învăța, indiferența, nepăsarea, izolarea.
Toate acestea impun o colaborare reală – strânsă între :
PROFESOR – PSIHOLOG – DIRIGINTE – PĂRINTE – ELEV
prin cuvintele cheie ale pedagogiei învățării depline
”FEED-BACK-UL” ȘI “REMEDIEREA”
PROFESORUL:
Proiectarea și realizarea unei activități eficiente impun următoarele:
1. Definirea, stabilirea clară și corectă a obiectivelor pedagogice / lecției și prezentate elevilor;
2. Elaborarea unui scenariu didactic adecvat obiectivelor, conținuturilor și particularităților grupului / clasei / elevului;
3. Activități diversificate ca formă și mod de organizare și prezentare ( TIC) – cu scopul de a evita monotonia și de a trezi interesul elevului, a-l active, a-l implica – a dezvolta valențe formative;
3. Elaborarea instrumentelor de evaluare a randamentului școlar apte să evidențieze progresul / regresul cât și dificultățile întâmpinate;
4. Dirijarea învățării, creativitate în actul didactic, ”plierea” profesorului astfel încât fiecare elev să-și valorifice potențialul de care dispune;
5. Aplicarea instrumentelor, tehnicelor de evaluare și obținerea informațiilor despre randamentul activității desfășurate;
6. Reglarea pe baza datelor obținute – profesorul îsi poate regla activitatea prin analiză, înțelegerea cauzelor, regândirea scenariului didactic.
ELEV:
– atitudine și aptitudine școlară
– grad de pregătire școlară
– deficient ( afective, psihologice, fiziologice)
– metode / stil de învățare
– frecvența la școală
– atitudinea față de învățătură determinată de educație și scop
– interese, nivel de aspirații, etc.
FAMILIA
– climat psiho-social-afectiv
– condiții de muncă și trai
– supraveghere și îndrumare elev
– pregătire profesională
– concepția despre școală-rol
ȘCOALA
– metode de predare
– îndrumare, oferte educaționale
– evaluare randament școlar
– relația profesor-elev
– motivația învățării
Măsuri de combatere a insuccesului școlar
a) Abordarea diferențiată a elevilor care înregistrează insucces școlar;
b) Înlăturarea lacunelor în deprinderile de muncă școlară (deprinderi de organizare, autocontrol, autoreglare)
– planificarea, de către elevi și familie, propriului regim de învățătură și odihnă,
– temele pentru acasă efectuate în ordinea : rezolvarea sarcinilor de interes pentru elev, apoi cele mai dificile și în final sarcinile ușoare ⟹ încredere și satisfacție!
– exerciții practice – după studierea aspectelor teoretice,
– organizarea și realizarea învățării, expunerea cunoștințelor în situații de verificare orală și scrisă,
– studiul și lucrul cu manualul,
– formarea obișnuinței de a răspunde sistematic la întrebări, prelucrarea informației, organizarea logică a informațiilor,
– deprinderi de rezolvare independentă a sarcinilor,
– tehnici de redactare, interpretare, utilizare corectă, argumentare – în momentul verificării și aprecierii,
– orarul zilei /săptămânii în funcție de particularitățile de vârstă, de mobilizare intelectuală și atenție,
– introducerea unor elemente active și atractive la oră în vederea mobilizării, motivării, deconectării emoționale a elevului, crearea unui mediu psiho – social favorabil,
– evaluarea obiectivă a elevului, autoevaluarea, motivarea și argumentarea acesteia.
c) Depășirea lacunelor în dezvoltarea gândirii elevilor
– capacitatea elevului de a delimita principalul prin analiză, sinteză, comparație, clasificare, generalizare – prin dezvoltarea unei gândiri logică, divergentă.
– elevii ”slabi” sunt solicitați să răspundă la întrebări mai ușoare, sunt stimulate – încurajați pentru a participa la raționamente mai dificile – greoaie pentru ei,
– alcătuirea shemei lecției, algoritmizarea rezolvării problemelor tipice, etape in rezolvare, exemple de respectare a etapelor, creionarea esențialului prin: REȚINEM!!!
– antrenarea elevilor la lecție solicitându-le să analizeze, să compare, să concluzioneze,
– obișnuința elevilor de a-și îndeplini sarcinile independent si prin mai multe metode,
– aprecierea verbal – notarea stimulativă a elevilor ce manifestă interes și aptitudini matematice,
– abordarea muncii în grup stimulând comunicarea, ajutorul, cooperarea între elevi, responsabilizarea în grup – munca în echipă,
– încurajarea elevilor de a solicita explicații suplimentare profesorului atunci când nu ințeleg -profesorul trebuie să încurajeze acest lucru “elevul vine la școală să învețe, să afle lucruri noi, utile,să înțeleagă anumite fenomene…..”
d) Înlăturarea atitudinii negative față de învățătură – lipsa dorinței de a învăța, de a realiza sarcinile școlare, absentarea de la ore, rezistența și atitudinea negativă față de cerințele profesorului și familiei, abateri disciplinare, prezența formală la lecții etc.
⇒atitudine negativă îndreptată împotriva învățării!
MOTIVE: – acumulare lacune la disciplină,
– stare conflictuală / antipatie colegi / profesor,
– neîncredere în propriile forțe,
– dezinteres din partea familiei, conflicte sau familii ce nu cunosc rolul și importanța școlii…
Trebuie urmărite și realizate următoarele acțiuni:
– climat psiho-social favorabil ( profesor-elev/elevi; părinte- elev),
– dezvoltarea valențelor formative la lecție determinând înclinația spre învățătură,
– convingerea necesității învățării – realizare profesională, respect, formarea sentimentului datoriei,
– dezvoltarea interesului pentru studiu – prin efectul noului – prezentarea conținutului în mod atractiv, captivant, motivant și util,
– stimulare prin exerciții pentru nota “ZECE”!-apreciere pentru fiecare efort în a soluționa problema,
– autoevaluare la teste, pe baza punctajului acordat/subiect: o autoevaluare corectă-obiectivă este răsplătită cu un punct-bonus!⇒elevul conștientizează gradul său de pregătire raportat la efortul depus!
– antrenarea elevilor la lecție, verificarea periodică a temei și rezolvarea, la cererea elevilor,
– crearea în școală a unor puncte de interes /atracție pentru elevii cu probleme – ca alternative la cele din mediul extrașcolar nefavorabile, cu influențe negative asupra acestora.
e) Înlăturarea lacunelor în cunoștințele elevilor
– cunoașterea profunzimii lacunelor în cunoștințe, deprinderi, priceperi – prin testări inițiale, prin verificări formative,
– înțelegerea cauzelor care au condus la acumularea lacunelor și a celor care mențin sau creează noi lacune,
– organizarea unui program de lucru pentru completarea cunoștințelor în paralel cu acumularea celor noi,
– testele de evaluare cu obiective / competențe urmărite, conținuturi clare bine precizate, cerințe graduale, discutarea, analizarea rezultatelor, clarificarea noțiunilor neînțelese, rezolvarea itemilor ce au creat probleme la test,
-accent pe repetarea și reînvățarea noțiunilor de bază prin exerciții individualizate – practice,
– realizarea, de către elevi, planurilor de recapitulare/capitol, semestrial și agende de lucru cu formule matematice pentru facilizarea reținerii acestora,
-progresul realizat de elevi trebuie menționat – evidențiat în vederea stimulării și încurajării afective și cognitive.
Încrederea, perseverența, utilizarea metodelor pedagogice specifice, sprijinul familiei, dorința, acceptarea de schimbare a elevului – sunt factorii de bază ce pot preveni, stopa, combate insuccesul școlar!
Bibliografie:
1. JINGA,I; ”Evaluarea performantelor scolare”, Bucuresti, 1996.
2. POTOLEA,D. ”Scopuri si obiective ale procesului didactic”, Bucuresti, 1986.