Aplicarea unor metode de dezvoltare a gândirii critice în predarea fizicii

Articolul meu îşi propune să prezinte câteva modalităţi concrete de aplicare a unor metode pentru formarea şi dezvoltarea gândirii critice, în speță a organizatorilor grafici, în lecţiile de fizică, vizând în special predarea lecţiei, a cunoştinţelor, şi formarea deprinderilor elevului, măsurând, de fapt, eficienţa muncii profesorului.
Am ales metodele gândirii critice deoarece ele sunt, prin excelenţă, interactive, presupunând interacţiunea elev-profesor nu numai prin felul în care se desfăşoară, ci şi prin finalitatea actului instructiv-educativ, adică prin feed-back-ul continuu pe care şi-l oferă cei doi actori ai acestuia.

Organizatorii grafici servesc la vizualizarea procesului de gândire al demersului întrebare-răspuns.

1. Ciorchinele se construieşte de la un concept central desenat într-un cerc, elevii înscriind tot în cercuri aşezate în jurul conceptului de pornire alte cuvinte legate de acesta.
Exemplu:
– să organizeze ciorchinele pornind de la noţiunea de „greutate”
– să organizeze ciorchinele pornind de la noţiunea de „forţă deformatoare”
– să organizeze ciorchinele pornind de la „mărimi fizice”

2. Mind Map se obţine legând de cercul central în care se află conceptul de bază, braţe cu ramificaţii pe care sunt înscrise criteriile de abordare. Elevii au sarcina ca pe o nouă construcţie de ramuri să completeze cu răspunsuri.
Exemplu:
– să organizeze ramificaţiile pentru conceptul „curent electric” (definiţie, formulă, unitate de măsură, sensul convenţional etc.)
– să organizeze ramificaţiile pentru conceptul „energie mecanică”
– să organizeze ramificaţiile pentru conceptul „transformare simplă a gazului ideal” (caracteristici, legea transformării, enunț și formulă matematică, reprezentări grafice)

3. Tabelul conceptelor este o modalitate de a compara 2 subiecte cu ajutorul unui tabel.
Exemplu:
– să compare  gruparea serie şi gruparea paralel a rezistoarelor/generatoarelor electrice
– să compare radiaţiile X şi radiaţiile gamma
– să compare lentilele convergente și lentilele divergente

4. Tabelul predicţiilor presupune notarea predicţiilor, argumentelor şi celor întâmplate în mod dirijat.
Exemplu:
– să realizeze  experimental verificarea legii lui Ohm pentru o porţiune de circuit
– să completeze tabelul predicţiilor în cazul descoperirii reacţiei de fisiune nucleară
– să realizeze experimental verificarea legii a II-a a frecării pentru diverse suprafețe/corpuri

5. Tabelul T se compune din două coloane în care se înscriu argumente pro, respectiv contra, despre un fenomen etc.
Exemplu:
– să menţioneze avantajele si dezavantajele utilizării energiei nucleare
– să menţioneze condiţiile utilizării ampermetrului şi voltmetrului în circuitele electrice
– să menţioneze avantajele si dezavantajele utilizării grupărilor serie și paralele ale rezistoarelor

6. Diagrama Venn se compune din două sau mai multe cercuri secante în care se pot vizualiza asemănările şi deosebirile dintre două sisteme, fenomene etc.
Exemplu:
– să compare câmpul gravitaţional, electric şi magnetic
– să compare cele trei stări de agregare (forţe intermoleculare, distanţe intermoleculare, structură internă)
– să compare efectele statice și dinamice ale interacțiunilor mecanice

7. Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat/ Diagrama KWL este un tabel cu 3 coloane: în prima coloană se colectează de la elevi tot ce ştiu în legătură cu subiectul, în coloana a doua elevii completează ce ar mai dori să ştie în legătură cu subiectul, iar în coloana a treia se completează ceea ce s-a învățat într-o lecție/ unitate de învățare.
Exemplu:
– să completeze tabelul pentru “Legea lui Ohm”
– să alcătuiască tabelul pentru “Reflexia luminii”
– să alcătuiască tabelul pentru lecția “Ochiul”

8. SINELG este analiza unui text prin aşezarea unor semne în rubricile unui tabel.
Pe parcursul lecturării textului, elevul trebuie să noteze pe marginea lui nişte semne ce au o anumită semnificaţie:
“√”  – dacă ceva din ce a citit confirmă ceea ce ştia sau credea că ştie;
“– “ – dacă o anumită informaţie pe care a citit-o contrazice/ diferă de ceea ce ştia/ credea că ştie;
“+”  – dacă o informaţie pe care a întâlnit-o este nouă pentru el;
“?”  – dacă o anumită informaţie pe care a citit-o i se pare confuză sau dacă doreşte să ştie mai mult despre un anumit lucru.
Exemplu:
– să esenţializeze comportarea rezistorului, bobinei şi condensatorului în circuitul RLC serie de curent alternativ
– să încadreze fiecare enunț din lecția “Lumina. Surse de lumină și corpuri luminate”
– să aplice metoda la lecția “Câmpul electromagnetic”

Experienţa la catedră a demonstrat că utilizarea acestor metode de predare crește calitatea lecției, ele reprezentând o alternativă viabilă la metodele tradiţionale, pentru că eficientizează procesul de învăţare, crescând motivația și determinarea elevilor în învățarea științelor. Rămâne la alegerea fiecărui dascăl să găsească modalitatea de a construi lecția „perfectă”, prin îmbinarea, într-un context dat, a celor mai adecvate metode de predare-învățare.

 

prof. Carmen Antonescu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/carmen.antonescu

Articole asemănătoare