Competenţa este un punct de plecare, pornind de la care trebuie reorganizate situaţiile de învăţare şi activitățile de evaluare. Felul în care adresez întrebări sau organizez activitatea de formare şi informare a copilului, prin accentul pus pe dezvoltarea proceselor cognitiv-aplicative, influenţează comportamentul activ şi creativ al elevilor. Schimbarea modului de proiectare curriculară are în vedere trecerea de la centrarea pe conținut la centrarea pe competenţe, care presupune deplasarea accentului în activitatea didactică de la aspectele teoretice (să știe că) la aspectele practice (să știe să); de la cantitate (cât) la calitate (cum): trecerea de la un volum mare de informaţii nestructurate la informaţii structurate care să permită conexiuni logice; de la predare la învăţare.
Cu titlu de exemplu vizând aplicarea noii programe școlare din 2017, la clasa a VII-a am vizat în mod sistematic pe parcursul anului şcolar C.S 1.1. Identificarea unor detalii din mesaje simple articulate clar şi rar în contexte cunoscute şi C.S. 1.3. Manifestarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice utilizând documente audio-video autentice, pe baza cărora elevii au răspuns la întrebări sau au rezolvat exerciţii simple de identificare a elementelor ascultate/ vizionate dintr-o listă de elemente date, exerciţii de asociere a unei imagini dintr-o serie de trei-cinci imagini cu mesajul audiat.
De asemenea am încurajat exprimarea orală a elevilor mei, valorificând C.S 2.1 Exprimarea unei preferinţe şi C.S 2.4 Manifestarea interesului pentru exprimarea personală într-o limbă străină, elevii vorbind liber despre preferinţele lor în materie de muzică, filme, activităţi de timp liber şi prezentând oral proiectele realizate (afişe, postere, pliante) sau realizând montaje video.
Am privilegiat şi formarea competenței generale de receptare a mesajelor scrise simple, pe baza competenţelor specifice 3.1 Identificarea unor detalii din texte simple care conţin informaţii uzuale şi 3.2 Extragerea informaţiilor dintr-un text scurt, însoţit de ilustraţii, elevii având deprinderea de a căuta informaţii pe Internet pe diferite teme, de a completa texte lacunare pe baza unui text citit în prealabil, de a da răspunsuri scurte la întrebări pe baza unui text.
În ceea ce privește competența generală de redactare de mesaje simple în situaţii de comunicare uzuală, am avut în vedere în egală măsură cele trei competenţe specifice corespunzătoare 4.1 Redactarea de mesaje simple şi scurte, 4.2 Descrierea unor aspecte ale vieţii cotidiene folosind fraze simple şi 4.3 Manifestarea interesului pentru participarea la schimbul de mesaje scrise. Elevii au realizat prezentări/ descrieri scurte ale unor imagini, au redactat invitaţii adresate prietenilor pentru participarea la o petrecere/ la un eveniment, au alcătuit postere cu artiştii preferaţi şi le-au postat pe Padlet-ul clasei, au utilizat TIC pentru a comunica în limba franceză în vederea realizării unui PPT în echipă, a unui mesaj publicitar în format digital.
Evident, sunt şi competenţe ale programei nevizate de mine în mod sistematic mai ales în anul şcolar 2020-2021, consecinţă a faptului că activitatea didactică s-a desfăşurat cu precădere în mediul online. Astfel, nu am avut ocazia să insist pe C.S 2.2 Cererea şi oferirea de informaţii referitoare la casă, familie, adresă, persoane, pasiuni, obiceiuri, dialogurile în cadrul orelor on-line realizându-se cu o eficienţă mai scăzută decât faţă în faţă, îngreunate fiind de problemele de conexiune sau de calitatea sunetului. De asemenea, C.S. 3.3 Identificarea informaţiilor din mesaje scrise simple şi C.S 3.4 – Manifestarea interesului pentru lectura de orientare sunt competenţe pe care aş fi dorit să pot insista, dar a fost dificilă desfăşurarea unor jocuri vizând orientarea în spaţiu, utilizarea pantomimei. Evident, am căutat să ating aceste competenţe, încercând să folosesc diverse aplicaţii digitale pentru orientarea pe o hartă virtuală, pentru evidenţierea reacţiilor la un mesaj scris pe baza unor gif-uri încărcate pe Padlet de fiecare elev.
Ca urmare a deprinderilor formate în cei zece ani de activitate acumulaţi până în momentul înnoirii programelor şcolare, mi s-a întâmplat uneori så fiu prinsă în capcana trecutului şi să pun accent pe conţinuturi – vocabularul vizând cumpărăturile, programul zilei, lumea oraşului şi a satului, lumea animalelor, pe elemente de gramatică funcţională precum descrierea unor activităţi, utilizarea structurilor comparative, utilizarea verbelor pronominale la indicativ prezent. Am pus accent pe aceste conţinuturi pe considerentul că ele reprezintă noţiuni necesare pentru a comunica în situaţii uzuale în limba franceză.
În aplicarea la clasă a noii programe de limba modernă 2, am întâmpinat dificultăţi, cu precădere în anii şcolari 2017-2018 şi 2018-2019 în contextul în care noile manuale nu au sosit la timp şi nici nu au fost bine adaptate la noua programă. Noua proiectare a solicitat un efort continuu de adaptare a demersului didactic la schimbare, acţiune perturbată de lipsa timpului, a dotării corespunzătoare a claselor cu videoproiector, laptop, boxe etc.
Un alt impediment în schimbarea modalității de abordare a demersului didactic, conform noii programe a fost reprezentat de implementarea progresivă a acesteia din urmă. Astfel în anul şcolar 2017-2018 mi-am proiectat activitatea conform noii programe la clasa a V-a şi am continuat să lucrez după vechea programă la celelalte clase. Astfel, frământările faţă de propria abordare didactică sunt legate de generația de absolvenţi ai clasei a VIII-a în iunie 2021, prima generaţie care a început fiecare an şcolar fără manuale şi care a fost nevoită să parcurgă câteva luni de zile din clasa a VII-a şi a VIII-a în sistem on-line. Nu pot şti în ce măsură această perioadă tranzitorie le-a afectat progresia competenţelor generale sau dacă profilul absolventului de clasa a VIII-a va avea de suferit. Evident este faptul că aceşti copii au devenit mai adaptabili şi au beneficiat de o abordare didactică adaptată intereselor lor, prin prisma formării celor opt competenţe cheie, cu aportul fiecărei discipline în parte.
Bibliografie
– Programa școlară pentru disciplina Limba modernă 2, Clasele a V-a- a VIII-a, București, 2017.
– Belabed, Gina, Dobre, Claudia, Ionescu, Diana- Limba modernă 2. Franceza clasa a VII-a. Editura Booklet, Bucureşti, 2019.
– Brandel, Katia, Sevre, Antony, Karniewicz, Virginie, Popa, Mariana- Limba modernă 2. Franceza. Clasa a VIII-a. Editura ArtKlett, 2022.