Abordarea textelor literare la clasele primare prin Lectura explicativă

Cea mai folosită metodă în abordarea textelor literare la clasele II-IV, este lectura explicativă. Ea reprezintă punctul de plecare în înţelegerea textului literar şi în familiarizare copiilor cu analiza literară, folosită în ciclul gimnazial.

Lectura explicativă are ca scop esenţial formarea capacităţii elevilor de a se orienta într-un text literar şi de a desprinde valoarea formativă a acestuia, realizându-se astfel obiectivul esențial al citirii/ lecturii, și anume însușirea instrumentelor muncii cu cartea, fiind chiar elementele constitutive ale lecturii explicative.

Doamna profesoară Mariana Norel (2010: 152-153) prezintă următoarele etape ale desfăşurării lecturii explicative respectiv componente ale acesteia:

  • pregătirea pentru citire / lectură;
  • lectura integrală a textului;
  • citirea pe fragmente, analiza textului şi extragerea ideilor principale, alcătuirea planului de idei;
  • citirea integrală a planului de idei şi realizarea unei conversaţii generalizatoare;
  • refacerea sintezei textului.

Pentru însuşirea unei citiri corecte, Gabriela Bărbulescu şi Daniela Beşliu, (2009: 102) recomandă folosirea următoarelor procedee:

  • pregătirea pentru citire: alegerea cuvintelor grele din text; analiza şi sinteza fonetică a acestora şi explicarea sensului cuvintelor;
  • citirea explicativă a învăţătorului (aceasta se poate realiza atât înainte de citirea elevilor, atunci când textul este mai lung sau după citirea elevilor pentru a evita citirea mecanică);
  • citirea în cor a unei părţi de text (părţile considerate mai dificile);
  • controlul permanent al învăţătorului asupra citirii elevilor şi corectarea dacă este necesar;
  • controlul elevilor asupra colegilor şi corectarea imediată;
  • pronunţarea cu glas tare, cu articularea clară a cuvintelor greu de pronunțat;
  • reglarea ritmului de citire; reglarea ritmului de respiraţie;
  • citirea unui text scris de mână  pe tablă, în caiete sau în fişe.

Modalităţi de realizare a activităţilor de lectură sunt: munca cu cartea – citirea expresivă, recenzia unor cărţi , lecțiile de popularizare a cărților, organizarea expoziţiilor de carte, ghicitorile literare, filmele regizate după poveşti, dramatizările, şezătorile literare, medalionul literar, concursurile.

În prezent, rolul învățătorului, nu mai este de ,,transmițător ” de cunoștințe / informații, el trebuie să fie partener atribuindu-i elevului un rol activ în procesul de predare-învățare. Lectura  explicativă, deși este o metodă tradițională, ea trebuie folosită în mod creativ,  promovând activismul elevilor în lecțiile de citire, spiritul critic – aspect subliniat de Robert Dottrens în lucrarea ,,A educa și a instrui” (1970):
„Lecția de citire explicativă este un schimb de păreri, nu conferință. Învățătorul nu trebuie să impună felul său de a gândi și de a simți; rolul său constă în a-i călăuzi pe copii, în a-i obișnui să reacționeze la ceea ce citesc; în această activitate, inteligența și afectivitatea sunt implicate în aceeași măsură. O lecție de citire explicativă bine condusă creează între elevi și învățători un fel de comuniune intelectuală în procesul căreia cu toții încearcă aceleași gânduri și sentimente, aceleași emoții” (Dottrens, R., 1970: 123 apud Șerdean, I., 2008: 159-160).

Întrucât societatea actuală se află într-o continuă schimbare, ritmul de percepere al informației se face într-un mod  alert, elevii de azi dispunând de diverse surse de informare, pe care le au la îndemână fără obstacole, în școala românească s-a pus problema unei inovări în practica educațională, în sensul  activizării elevului, tocmai pentru a se acomoda acestor schimbări rapide, se tinde astfel spre o ,,practică educațională mai participativă și mai interactivă” (Bocoș, M., D., 2013: 137).

Din  acest punct de vedere, metodele activ-participative reprezintă o nouă abordare a activității didactice, adaptate la nevoile și cerințele elevilor ca și participanți activi, conștienți la propria formare.

În sensul activizării elevului, doamna profesoară Mușata Bocoș (2013: 137-138) evidențiază următoarele cerințe didactice de care să se țină seama:

  • obiectivele operaționale să fie foarte clar fixate și anunțate elevilor, aceștia trebuie să le înțeleagă, să le interiorizeze;
  • toți elevi să înțeleagă corect coordonatele situației de învățare (inter)activă / creativă, precum și sarcina de lucru;
  • să fie întrunite premisele cognitive și psihomotorii ale activității didactice;
  • să se realizeze o învățare activă, interactivă și creativă bazată pe activități individuale dar și colective;
  • să se realizeze integrarea noilor informații în sistemul cognitiv propriu;
  • să fie valorificată reflecția personală și cea colectivă a elevilor;
  • elevii trebuie să fie încurajați spre o gândire critic-constructivă față de noul învățat, să expună părerea proprie într-un mod critic și creator;
  • formarea și dezvoltarea limbajului științific (respectul pentru rigurozitatea științifică);
  • elevii trebuie să învețe noi strategii reflexive, cognitive și metacognitive;
  • strategiile și abilitățile metacognitive se predau de către profesor într-o manieră explicită;
  • să se încurajeze spontaneitatea, imaginația și creativitatea cadrului didactic în toate activitățile elaborate.

„Este eronat să afirmăm că metodele tradiţionale nu sunt eficiente, iar cele moderne sunt eficiente. Eficienţa unei metode depinde de modul în care ea este valorificată în contextul didactic, de influenţa pe care o are asupra rezultatelor şcolare, de cantitatea de efort intelectual şi practic, de volumul de timp investi de elev şi profesor ş.a.m.d” (Ionescu, M., 2003: 224-226).

În cadrul orelor de Limba și literatura română, metodele de predare-învățare care se pot folosi sunt diverse, iar pentru a fi eficiente acestea trebuie să valorifice toate laturile personalității umane, să dezvolte gândirea, creativitatea, capacitatea de argumentare, analiză, sinteză , comparație.

Bibliografie:
Bărbulescu, G., Beșliu, D., 2009, Metodica predării limbii și literaturii române în învăţământul primar, București, Editura Corint.
Bocoș, M. D., 2013, Instruirea interactivă. Repere axiologice și metodologice, Iași, Editura Polirom
Ionescu, M., 2003, Instrucţie şi educaţie, ediţia I, Cluj-Napoca, Tipografia Garamond
Norel, M., 2010,  Didactica Limbii și literaturii române pentru învățământul primar, București, Editura Art.
Șerdean, I., 2008, Didactica limbii și literaturii române în învăţământul primar, București, Editura Corint.

 

Articole asemănătoare