Procesul de includere a elevilor cu nevoi educaționale speciale, în special a celor care prezintă tulburări de dezvoltare neuropsihică, se bazează pe conceperea unui plan personalizat de intervenție. Acest plan are ca obiectiv principal adaptarea conținuturilor școlare prin metode flexibile și diversificarea experiențelor de învățare oferite la clasă. În acest sens, proiectarea curriculumului pentru mediul educațional incluziv presupune selectarea atentă a materialelor din programa școlară generală, astfel încât acestea să fie ușor de înțeles și de asimilat de către acești elevi. De asemenea, este necesară simplificarea și restructurarea informațiilor, completată de activități variate – individuale, de sprijin și compensatorii – care să sprijine recuperarea eventualelor întârzieri. În paralel, participarea la activitățile desfășurate în învățământul de masă contribuie la dezvoltarea integrată și la incluziunea socială a acestor copii.
Prezentul demers își propune detalierea strategiei aplicate unuia dintre elevii cu dificultăţi de învăţare, diagnosticat cu tulburare neuropsihologică, dislexie, disgrafie, retard mintal moderat.
Mi-am propus să realizez un studiu pornind de la urmatoarea ipoteză: însuşirea noţiunilor referitoare la textul narativ literar prin abordarea diferențiată a elevilor cu deficiențe de învățare.
Pentru a verifica eficiența demersului și a metodelor folosite în procesul de predare- învățare-evaluare, am pornind de la întâlnirea echipei de lucru pentru întocmirea programului de intervenţie personalizat şi de la întocmirea programei şcolare adaptate, continuând cu detalierea unei unităţi de învăţare, prezentarea criteriilor minimale de înregistrare a progresului pentru unitatea respectivă şi a concluziilor.
Studiul se realizează pe un eșantion de 1 elev de clasa a V-a, pe parcursul unei unități de învătare, studiate la începutul clasei a V-a.
Durata studiului: 4 săptămâni (durată parcurgerii unităţii de învăţare „Album de familie”)
Etapa iniţială:
Până în momentul începerii studiului, elevul a dovedit capacitate de concentrare redusă – atenţie uşor distrasă de stimuli externi, capacitate redusă de reţinere, greutate în gândirea abstractă şi în generalizare, dă dovadă de fluctuaţii de-a lungul diverselor testări; elevul citește cu dificultate, prezintă un vocabular redus, manifestă dificultate în înțelegerea mesajelor scrise sau orale.
Etapa formativ-ameliorativă:
Elevului i s-a întocmit programa adaptată păstrându-se conţinuturile din programa şcolară dar urmărindu-se competente ce vizează procese cognitive de nivel inferior şi criteriile minimale de înregistrare a progresului.
Lecția – Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei.
Criterii minimale de progres:
Cunoștințe: – Identifică idei principale dintr-un text scurt. – Înțelege ordinea logică a ideilor în structurarea unui plan.
Abilități: – Redactează o idee principală, păstrând logica textului. – Adaugă detalii semnificative, pentru reanalizarea unei idei dezvoltate. – Folosește propoziții corecte gramatical în redactarea planului dezvoltat.
Atitudini: – Respectă sarcina de lucru și timpul alocat. – Manifestă interes pentru claritatea și ordonarea ideilor. – Revizuiește lucrarea pentru corectarea greșelilor.
Adaptarea activităților de învățare:
- exerciții de identificare a mesajului unui text audiat;
- exerciții de citire conștientă a unui text scurt;
- exerciții de formulare orală a unei idei principale/secundare;
- exerciții de scriere a unei idei, păstrând atât corectitudinea gramaticală, cât și logica enunțului și fidelitatea față de text.
Pe parcursul unității de învățare, conținuturile predate au fost aceleași pentru întreaga clasă, însă modalitatea de lucru a fost diferențiată, adaptând activitățile la nivelul de dezvoltare intelectuală al elevului. Acesta a beneficiat de sarcini individualizate, formulate clar și, atunci când a fost necesar, însoțite de exemple orientative. Am elaborat o schemă grafică pentru a facilita atât înțelegerea mesajului, cât și formularea unor idei principale, pe care am asociat-o cu imaginea unui clovn ieșind dintr-o cutie. Astfel, elevul realizează o conexiune mentală cu un element caracter ludic, stimulându-i motivația pentru învățare.
Pentru a maximiza progresul și a evita excluderea elevului, l-am inclus în activități realizate atât în perechi, cât și în grupuri restrânse, având ca obiectiv crearea unui mediu emoțional prietenos. În acest fel, i-am întărit sentimentul de siguranță și am evidențiat succesul său, transformând aceste momente în resurse pentru creșterea motivației de participare activă la activitățile de învățare.
Etapa finală:
La finalul unităţii de învăţare, elevul a fost evaluat printr-un test sumativ adaptat. Principalele obiective urmărite au fost: identificarea mesajului unui text scurt scris și formularea unei idei principale/dezvoltate care să respecte logica textului lecturat.
Analizând activitățile desfășurate și rezultatele obținute la testul sumativ, am observat o îmbunătățire semnificativă a motivației pentru învățare. Elevul a atins parțial obiectivele: a identificat corect mesajul textului, a formulat o idee principală respectând logica textului, dar cu greșeli de scriere, fapt ce indică nevoia aprofundării exercițiilor de scriere fără materiale suport. Elevul manifestă o atitudine cooperantă, se adaptează mai ușor în colectiv și își exprimă dorința și curajul de a se implica activ în desfășurarea lecțiilor.
Concluzii
Elevul are șanse să își depășească dificultățile atunci când materialele de învățare sunt ajustate în funcție de nevoile sale și vizează preponderent procese cognitive de bază. În urma acestei analize, apreciez că modalitatea de adaptare a conținuturilor și implicarea sa activă în activități au avut un impact pozitiv, motiv pentru care voi menține această strategie pe parcursul tuturor lecțiilor din anul școlar.
Bibliografie
1. Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele V-VIII, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017;
2. Anghel, Liliana, Metode interactive de predare-învățare-evaluare în lecțiile de limba și literatura română, Editura Paralela 45, 2020;
3. Muşu I., Taflan A.:Terapia educaţională integrată, Ed. ProHumanitate, Bucureşti, 1997.