Valorificarea teoriei inteligențelor multiple în lecțiile de turism

Teoria inteligenţelor multiple, elaborată de profesorul Howard Gardner în anii 80, a apărut ca o alternativă a sistemului de învăţământ care valoriza doar abilităţile lingvistice şi logico-matematice ale elevilor, aceştia fiind consideraţi inteligenţi, spre deosebire de ceilalţi elevi care erau consideraţi doar „talentaţi”.

În teoria sa, Gardner arată că există opt forme distincte ale inteligenţei şi toţi indivizii normal dezvoltaţi posedă aceste inteligenţe, dezvoltate într-o anumită măsură şi care interacţionează şi se combină într-o manieră unică, singulară. Gardner a identificat următoarele tipuri de inteligenţe: inteligenţa lingvistico-verbală, inteligenţa logico-matematică, inteligenţa muzical-ritmică, inteligenţa vizual-spaţială, inteligenţa naturalistă, inteligenţa corporal-kinestezică, inteligenţa intrapersonală și inteligenţa interpersonală.

Desfăşurarea activităţii didactice, din perspectiva teoriei inteligenţelor multiple, are o mulţime de consecinţe dintre cele mai favorabile:

  • cunoaşterea profilului de inteligenţă al elevilor determină demersuri didactice diferenţiate şi individualizate;
  • elevii au posibilitatea de a asimila cunoştinţe, de a opera cu ele, făcând apel, după dorinţă, la diferite tipuri de inteligenţă;
  • fiecare inteligenţă poate fi folosită pentru însuşirea de cunoştinţe din diferite domenii;
  • activitatea didactică este proiectată astfel încât să angajeze cât mai multe tipuri de inteligenţă;
  • cunoştinţele învăţate la şcoală sunt aplicate în situaţii reale, în viaţă;
  • conceptele fundamentale ale diferitelor discipline sunt asimilate profund datorită faptului că sunt explorate cu ajutorul mai multor inteligenţe;
  • utilizarea teoriei inteligenţelor multiple duce la formarea şi dezvoltarea deprinderilor de comunicare, de relaţionare, de cooperare;
  • dă posibilitatea autocunoaşterii elevilor, îi ajută să-şi depisteze „punctele tari”,
  • dezvoltă o motivaţie puternică pentru asimilarea noului.

În proiectarea şi desfăşurarea activităţilor din perspectiva teoriei inteligenţelor multiple, cadrul didactic este organizator, ghid şi îndrumător, urmărind ca fiecare elev să asimileze curriculumul, care este acelaşi pentru toţi. În acest mod, fiecare elev asimilează cunoştinţele, valorificând tipul de inteligenţă pe care îl are mai bine structurat, iar activitatea este centrată pe elev.

Scopul cercetării a fost de a observa în ce măsură elevii asimilează cunoştinţele de turism, dacă învăţarea este mai atractivă, iar cunoştinţele sunt mai profunde şi de lungă durată, în situaţiile de învăţare organizate din perspectiva teoriei inteligenţelor multiple.

Prezint, în continuare, modul în care am aplicat această teorie la o lecţie de TURISM desfăşurată cu elevi de clasa a IX-a D, de la Colegiul „Grigore Antipa” Bacău. Subiectul activităţii a fost „Resurse turistice naturale din Carpaţii Românești”. Am organizat colectivul, de 25 elevi, pe cinci grupe.

Încă de la începutul activităţii, am pregătit materialele necesare derulării lecţiei, în funcţie de sarcinile de lucru ce urmau a fi îndeplinite. Am cerut elevilor să-şi aleagă un loc în clasă, după cum urmează: cei care preferă matematica să meargă la grupa „Matematicienii”; cei cărora le place să scrie, să compună să aleagă grupa „Scriitorii”; copiii care preferă plimbările în natură şi să povestească despre trăirile lor să aleagă grupa „Naturaliştii”; elevii care au adus informaţii suplimentare şi imagini cu Carpaţii Orientali au constituit grupa „Cercetătorilor”, iar cei care au preferat desenul au ales grupa „Artiştii”. Am dat astfel posibilitatea elevilor să participe la o lecţie de Potențial turistic, alegându-şi inteligenţa prin care vor să asimileze ori să consolideze cunoştinţe de potențial turistic.

Lecţia a debutat cu un moment de „spargere a gheţii, care a avut rolul de a-i relaxa pe elevi, de a-i destinde şi pregăti, totodată, pentru activitate. Fiecare elev a primit o foaie. Le-am arătat, pe rând, câte o imagine cu un râu de munte, o floare de colţ, un brad şi un munte. Pentru fiecare imagine, au scris pe foaie câte un adjectiv apoi le-am spus că de fapt au răspuns la întrebările: „Cum te vezi tu?”, „Cum te văd alţii?”, „Cum eşti de fapt?”, „Cum te simţi azi?”. Fiecare grupă a primit, pe rând, materialele de lucru. Le-am precizat sarcinile de lucru.

Elevii de la grupa „Matematicienilor” au avut pe mese foi, carioca şi atlase. Sarcina lor au fost să întocmească o listă cu vârfuri din Carpaţii ROMÂNEȘTI, să scrie altitudinile, prețul unei excursii organizată în munții Bucegi. În plus, au întocmit un chestionar cu 10 întrebări despre munţi şi au oferit variante de răspuns. În final, munca lor s-a materializat în două postere pe care le-au prezentat în faţa colegilor. Și au completat rebusuri. Pentru rezolvarea sarcinilor de lucru elevii au apelat la cunoştinţe dobândite la modulul Gestiune economică. Pe de altă parte, şi-au exersat capacitatea de a face raţionamente, de a asocia şi corela cunoştinţe.

Pentru grupa „Scriitorii ecoturiști”, am pregătit carioca, foi şi câteva fragmente de lecturi geografice. Sarcina lor a fost să extragă fragmentele care pentru ei au fost cele mai frumoase şi o fişă despre Carpaţii Românești.

Grupa „Naturaliştii” au avut de realizat o compunere la alegere dintre „Să ocrotim natura” şi „Prin Carpaţii Orientali” şi un organizator grafic al informaţiilor despre Carpaţii Orientali, sub formă de ciorchine.

La grupa „Artiştii”, au ales să lucreze elevii care au o inteligenţă vizual-spaţială predominantă. Sarcina de lucru a fost să realizeze un poster cu munţii vulcanici.

În finalul activităţii, purtătorul de cuvânt din fiecare grupă a prezentat lucrările realizate, iar ceilalţi elevi au venit cu aprecieri şi completări.

Abordarea prin prisma inteligenţelor multiple a lecţiei s-a dovedit a fi eficientă din mai multe motive. În primul rând, toţi elevii au participat activ la lecţie pentru că fiecare, lucrând ce i-a plăcut, a asimilat şi cunoştinţe de potențial turistic. Au fost valorificate diferitele tipuri de inteligenţe, specifice fiecărui elev şi astfel a fost înlăturată senzaţia de corvoadă pe care o au unii elevi vis-a-vis de învăţare. Elevii s-au implicat în realizarea unor postere cât mai complete şi estetice. Fiecare elev a fost valorizat şi apreciat. Rezultatele activităţii s-au concretizat în cunoştinţe temeinic asimilate, deprinderea de a lucra în echipă şi dezvoltarea afinităţii pentru modulul potențial turistic.

În concluzie, se remarcă faptul că studierea potențialului turistic, apelând teoria inteligenţelor multiple, conduce la o temeinică însuşire a cunoştinţelor atât la module de specialitate, cât şi la alte discipline.

Bibliografie:
Bocoş, Muşata (2002), Instruire interactivă, p. 157-176, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Conea, I. (1984), Plaiuri Carpatice, p. 118-121, Editura Sport-Turism, Bucureşti.

Accesări: 112

Articole asemănătoare