Copilul, care a învățat de mic să observe natura din jurul său, să admire florile, să asculte ciripitul păsărilor, să urmărească zborul unui fluture, comportamentele unor păsări, va deveni un bun prieten cu natura, iar mai apoi și protectorul acesteia. Natura, prin diversitatea elementelor sale, prezintă o nesecată sursă de cunoștințe, materiale, impresii oportune în dezvoltarea globală a copiilor din primele zile de viață.
Încă Heraclit (530-470 î.e.n.) descria natura ca izvorul tuturor cunoștințelor, iar Democrit (460-370 î.e.n.), în lucrarea sa „Statul” face apel la cunoașterea legilor naturii. Un alt filosof antic Aristotel (384-322 î.e.n.) susține rolul naturii în dezvoltarea copiilor și menționează faptul că preșcolarii trebuie educați în baza principiului conformității cu natura. În lucrările lui Dio Crisostomul, preluată apoi de Jordanes în Getica citim: „predându-le științele naturii, învăța-i să trăiască după propriile ei legi”.[ 1]
François Rabelais (1494-1553), în lucrarea „Gargantua şi Pantagruel”, relatează cum Gargantua primeşte o instruire cu elemente de astronomie şi ştiinţe ale naturii [5], iar pe vestita insulă Utopia inventată de Thomas Morus (1478-1535) toţi locuitorii trebuiau în timpul său liber să se instruiască continuu, studiind atât arta, literele, cât și natura.[2]
În epoca Renașterii, prima dată despre necesitatea instruirii generațiilor tinere în conformitate cu natura le găsim în „Pansofia”, supranumită Enciclopedie a cunoştinţelor despre natură şi societate, autor fiind J. A. Comenius, care menționa:
„să urmărim natura, s-o învățăm. Așa cum natura, spre a-și realiza opera ei, așteaptă un timp potrivit, tot așa și noi educăm omul la timp potrivit, în primăvara vieții” [4].
Studiile moderne confirmă faptul că familiarizarea copiilor cu natura este un proces complex, de lungă durată. Rezultatele concrete pot fi observate peste câțiva ani şi de aceea este necesar ca procesul de educaţie să înceapă foarte devreme şi să continue de-a lungul întregii vieți. S-a constat că atunci când sunt mici, aceștea au o atitudine pozitivă faţă de mediul înconjurător, aceasta modificându-se pe măsură ce cresc, datorită influentei exercitate de tehnologiile moderne şi modului de consum al vieţii moderne.
Curriculumul pentru educația timpurie din Republica Moldova, ediția 2019, implică procesul familiarizării preșcolarilor cu natura integrat prin diverse domenii de activitate. Dar, în preponderență, familiarizarea preșcolarilor cu natura are loc prin domeniul de activitate: Științe și Tehnologii, dimensiunea Educația pentru mediu. La finele preșcolarității, copilul va poseda următoarele competențe:
- recunoașterea și descrierea componentelor, fenomenelor, proceselor, relațiilor din mediul înconjurător, demonstrând corectitudine în folosirea terminologiei specifice;
- aplicarea metodelor și instrumentelor de explorare – investigare a mediului înconjurător, demonstrând interes și curiozitate în colectarea rezultatelor;
- adoptarea unui comportament adecvat în mediul înconjurător, manifestând responsabilitate și atitudine pozitivă față de aceasta. [3].
O condiție importantă în familiarizarea preșcolarilor cu natura este valorificarea diverselor modalități: metode, mijloace didactice, etc.
Mai puțin utilizată, dar eficientă s-a dovedit a fi povestea în familiarizarea preșcolarilor cu natura. Afirmația data este bazată pe observațiile, testările realizate asupra copiilor din grupa medie, cât și în urma chestionării părinților și educatorilor.
Una din întrebările chestionarului aplicat educatorilor, cât și părinților a fost ”Cât de des citiți copiilor povești?”. Răspunsul educatorilor a fost – practic în toată ziua- 100%, iar a părinților – foarte des -56%; și practic în toată ziua – 44%. Din convorbirile cu copii, am aflat că toți iubesc să asculte povești.
Inițial, copiii din grupa medie au fost supuși unor testări, prin care s-a determinat nivelul de familiarizare a preșcolarilor cu natura. Copiii au primit fișe de lucru, selectate pe următoarele domenii: Plante; Animale; Corpul Uman; Natura inertă.
Analizând răspunsurile copiilor, am constatat că la nivel superior pot fi plasați 23% din copii, la nivel mediu 45 % din copii și la nivel inferior 32% din copii. Preșcolarii au întâmpinat dificultăți în recunoașterea unor animale, în identificarea mediului de trai, în selectarea hranei anumitor animale. De asemenea copiii nu au identificat corect un șir de plante, propuse în fișele de lucru, nu au știut care sunt părțile plantelor, nu au putut asocia fructul cu copacul, etc. Cu referință la corpul uman, copiii au întâmpinat anumite dificultăți în denumirea organelor de simț, a organelor interne. Din fișele, referitoare la natura inertă, copiii au avut dificultăți în identificarea anumitor fenomene ale naturii: rouă, ceață, brumă, zone naturale, etc.
Ascultarea poveștilor, după cum am menționat mai sus, este cea mai îndrăgită activitate de către copii. Poveștile satisfac nevoia de cunoaştere şi de afectivitate a copiilor, dezvoltă stări şi manifestări comportamentale pozitive, le stimulează imaginaţia şi creează cadrul optim de comunicare. În procesul receptării conținutului poveștii, copilul depune un intens efort de a-şi reprezenta fapte, situaţii. El devine, astfel, creatorul propriilor imagini sugerate verbal de educatoare.
În foarte multe povești, personajele sunt animale sau plante, astfel copiii pot face cunoștință cu acestea în mod atractiv.
Din povestea Rățușca cea urâtă, de H.Ch. Andersen, copiii real fac cunoștință cu ciclul de viață a lebedei. Descoperă că puiul de lebădă, de la ieşirea lui din ou şi multe luni după aceea, are un aspect urât, apoi are loc metamorfoza. Copiii află și despre mediul de viață al lebedei. Din povestea Ciuboţelele ogarului, copiii află că ogarul nu este un câine oarecare, ci unul de vânătoare. Povestea Cocoșelul cu pene de aur, de Al. Mitru, încearcă să explice originea cocoşeilor de metal instalaţi pe turnul unor clădiri, pe acoperişul unor case. De fapt acești cocoșei reprezintă un instrument meteorologic, care determină direcția și intensitatea vântului, numit giruetă.
Din povestea ”Ridichea”, copiii află că pentru a crește o legumă este nevoie de multă muncă și îngrijire, iar din povestea „Ursul păcălit de vulpe”, copii află cu ce se alimentează ursul și vulpea. Povestea „Fata babei și fata moșneagului” familiarizează copiii cu un comportament ecologic față de animale și plante: îngrijirea cățelușei, a părului. Din povestea „Crăiasa Zăpezii”, copiii află despre diverse zone biogeografice, despre animalul specific zonei tundra- renul; despre condițiile de trai din mai multe zone naturale. Din Povestea „Degețica”, copiii află o nouă plantă – orzul, se familiarizează cu diverse animale și cu mediile de viață în care trăiesc: broască – mediul acvatic; cârtița -mediul subteran, rândunica – mediul terestru-aerian.
În anumite cazuri, în povești se denaturează aspectele științifice, de aceea rolul cadrului didactic este să explice copiilor adevărul științific. Astfel, în majoritatea poveștilor, lupul apare drept un personaj negativ, care a mâncat pe Scufița Roșie sau pe ieduți. Copiilor li se creează impresia că este un animal nefolositor, care aduce doar daune. De fapt, copiilor trebuie să le aducem la cunoștință, că lupul este un animal folositor, numit și „sanitarul pădurilor”, curățind pădurea de animale bolnave.
Zi de zi citind copiilor povești, explicându-le anumite aspecte din punct de vedere științific, am contribuit la sporirea familiarizării preșcolarilor cu natura. Astfel, la nivel superior au putu fi plasați deja 46% din copii, la nivel mediu- 25%, iar la nivel inferior – 29%.
Părinte sau educator, faceți-vă timp, în fiecare zi, pentru a citi copiilor povești. Poveștile învață copiii lecții de viață, dezvoltă imaginația, sporesc performanțele copiilor, totodată poveștile relaxează, oferă plăcere, întăresc legătura dintre matur-copil.
Bibliografie
1. Cucoş, C. Pedagogie. Ediţia a doua revăzută şi adăugită.- Bucureşti: Pollirom, 2000.- 298 p.
2. Thomas Morus Utopia, ed. Gramar, 2014, 147 p.
3. Vrâncean M. Curriculum pentru educația timpurie din Republica Moldova, Chișinău: Liceum, 2018
4. Коменский Я. А. Единственно необходимое // Лабиринт света и рай сердца. М., 2000
5. bibliotecapemobil.ro/content/scoala/pdf/Gargantua_si_Pantagruel_Cartea_intai_-_Francois_Rabelais.pdf; Gargantua şi Pantagruel, editura Art, 550 p. , 2009
* * *
Autori:
Stela Gînju, dr., conf. univ. – UPS „Ion Creangă”, Chișinău, Republica Moldova
Victoria Buzatu, studentă