Profilul de învățare al elevului nativ-digital se bazează pe alte abilități, comparativ cu profilul clasic de învățare, generate de adaptabilitatea în era digitală. Expunerea la jocurile video i-a determinat pe elevi să nu mai tolereze un mediu de învățare care nu este bazat pe dinamism și interactivitate. În procesul educațional, această deprindere facilitează capacitatea de a prelucra informația cu rapiditate, dar cauzează diminuarea capacității de concentrare și a răbdării pentru citirea atentă, limitându-se gândirea reflexivă și abilitatea de a rezolva sarcini care necesită profunzime și abstractizare.
Spre deosebire de generațiile anterioare, generațiile digitale prezintă o preferință pentru imagini, în detrimentul textelor scrise. Avantajul acestei particularități a profilului de învățare constă în posibilitatea de a obține mai multe informații într-un timp mai scurt, însă dezavantajul este reprezentat de lipsa de interes pentru citirea textului tradițional. O nouă abilitate dezvoltată în era digitală este realizarea simultan a mai multe sarcini, procesarea paralelă a informațiilor.
Transmedia storytelling, concept teoretizat de Henry Jenkins, reprezintă un proces în care componentele ficțiunii se dispersează sistematic pe mai multe canale în scopul creării unei experiențe unice. Conceptul, inspirat de semiotică și naratologie, schimbă reflectorul alfabetizării de la unul individual, la o întreagă comunitate conectată la nivel global (o inteligență comună colectivă). Transmedia storytelling folosește mai multe canale media care compun o narațiune unitară, fiecare piesă din acest puzzle transmedia, indiferent dacă este vorba de benzi desenate, romane, jocuri video, filme sau aplicații mobile, funcționează ca o poveste independentă, dar, obligatoriu, integrată în unitatea procesului. În povestirile transmedia, narațiunile ar putea proveni atât de la profesor, cât și de la elev, ambele abordări au propriile posibilități și limitări. Pentru a îmbunătăți implicarea, ambele părți trebuie să fie incluse în construcția narativă, iar educatorii ar trebui să ia în considerare părerile elevilor în elaborarea poveștilor pentru orele de curs.
Rolul elevilor în selecția narațiunilor transmedia este relevant, comparativ cu cel din narațiunile tradiționale. Teoria utilizărilor și gratificațiilor (UGT) se bazează pe ipotezele că: membrii audienței sunt activi în selectarea suportului pe care îl vizionează; membrii audienței selectează materialele pe baza modului în care un anumit material dezvoltă competențele și fiecare material concurează cu altele pentru a satisface nevoile membrilor audienței.
Exemplul principal al acestui fenomen transmedia în educație este povestea născută-digital Inanimate Alice. Scrisă de autorul premiat Kate Pullinger, în regia artistului digital Chris Joseph și produsă de Ian Harper, această poveste transmedia o prezintă pe Alice, o tânără care a crescut în prima jumătate a secolului XXI și prietenul ei imaginar, digital, Brad. „Născută digital”, Inanimate Alice a fost concepută, scrisă și creată în întregime în domeniul online. Episoadele multimedia sunt interactive și folosesc o combinație de text, sunet, imagini și jocuri pentru a spune povestea vieții ei. Mass-media în sine devine o parte a poveștii când Alice însăși devine animatoare de jocuri video, iar cititorul este scufundat în poveste jucând jocuri și rezolvând puzzle-uri pentru a avansa povestea.
Un alt exemplu de lume transmedia este creat de Saurabh Jain, Fun Galaxy, cu trei personaje principale: Trio, Squaro și Ciri, roboți în formă de zâmbet care aplică diferite tehnici pentru construirea unei clase în care vor preda patru profesori digitali. În lumea transmedia creată de Saurabh Jain conține persoane pozitive și negative care participă la jocurile profesorilor.
În conținutul programei școlare de limbă și literatură română pentru clasele a V-a – a VIII-a, se prefigurează interesul pentru introducerea strategiilor de transmedia storytelling. Competențele din programa vizează atât comprehensiunea textului multimodal, cât și producerea unui astfel de text:
- identificarea informaţiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale;
- corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale;
- recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale;
- realizarea unei prezentări orale multimodale în faţa unui public, corelând elementele verbale, paraverbale şi nonverbale în cadrul unor strategii de argumentare.
În ceea ce privește programa pentru clasele de liceu, nu există nicio competență care să specifice integrarea conceptului de transmedia storytelling. Însă, cu ajutorul platformelor low-tech poate fi adaptat modul în care sunt predate diferite texte. Un exemplu este basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă în cazul căruia putem apela la banda desenată realizată de Sebastian Ciubucă, jocul Harap- Alb Continuă, dar și la filme de acțiune pentru a exemplifica funcțiile personajelor identificate de V. I. Propp în Morfologia basmului.
Transmedia storytelling poate fi baza învățării în secolului XXI. Dezvoltarea unei narațiuni pe mai multe platforme incluzând competențele programelor educaționale, ajută elevii să se interconecteze, creând experiențe de învățare inedite.
Bibliografie
DE NOOJIER, Salva, Transmedia educational narative design for craftsmanship: How to apply transmedia storytelling in senior secondary vocational education curicula, Breda University, 2019.
FLEMING, Laura, „A New Model of Storytelling: Transmedia, edutopia, ultima actualizare: 26.08.2011, accesat în 16.05.2021, URL: www.edutopia.org/blog/transmedia-digital-media-storytelling-laura-fleming
literacy.rog/digital-literacy/
skjsaurabh.medium.com/role-of-transmedia-in-education-5236c186064a.
www.pamelarutledge.com/transmedia-storytelling/what-is-transmedia-storytelling/
JENKIS, Henry, „Transmedia Storytelling 101” , ultima actualizare: 22.03.2007, accesat în 15.05.2021, URL: http://web.archive.org/web/20130904192123/ http://henryjenkins.org/2007/03/transmedia_storytelling_101.html