În procesul instructiv-educativ, atât elevii din învățământul primar, cât și cei din gimnaziu acumulează un ansamblu de cunoştinţe, deprinderi, atitudini și aptitudini. Pentru o acumulare mai rapidă și mai ușoară a acest ansamblu de cunostinţe, deprinderi, aptitudini și atitudini, vin în ajutorul cadrului didactic strategiile didactice, care facilitează atractivitatea orelor de curs, eliminând clişeele didactice și rutina zilnică din programul școlar.
Prin această cercetare, se propune identificarea rolului avut al strategiilor didactice în formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice în învățământul primar.
Obiectivul cercetării: Identificarea rolului pe care îl au strategiile didactice în formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice în învăţământul primar.
Obiective specifice ale acestei cercetări sunt: identificarea nivelului atractivităţii folosirii metodelor didactice variate (tradiționale, moderne) în învăţământul primar; investigarea nivelului atractivităţii lecţiilor în care sunt folosite mijloace didactice variate; analizarea relaţiilor de prietenie, colegialitate dintre elevi, apărute în urma participării lor la activităţile desfășurate în cele trei formele de organizare (frontal, individual, pe grupe); identificarea strategiilor didactice care ar putea fi utilizate în programul zilnic al copilului din învățământul primar.
Ipoteza generală: Dacă se utilizează strategii didactice în funcție de profilul psihologic de vârstă al elevului, atunci se pot forma şi dezvolta competenţele specifice învățământului primar.
Ipoteze specifice: Dacă se utilizează metode didactice variate, atunci şcoala poate deveni mai atractivă pentru elevi; dacă învățătorul utilizează strategii didactice variate, atunci crește nivelul posibilității formării şi dezvoltării competenţelor specifice învăţământului primar; dacă la o activitate didactică se vor folosi cele trei forme de organizare, atunci relațiile din cadrul gupului de elevi se vor îmbunătăți; dacă se vor utiliza mijloacele didactice mai atractive, atunci va crește gradul de implicare a elevilor.
Variabilele identificate în stabilirea rolul strategiilor didactice în formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice învăţământului primar, sunt: atractivitatea metodelor didactice, utilizarea mijloacelor didactice, obiective operaționale, forme de organizare.
Metodologia cercetării:
a) Eșantionul și caracteristicile sale:
– 23 de învăţători/ profesori pentru învăţământul primar;
– 13 elevi din clasa a IV-a.
Învăţătorii/profesorii pentru învăţământul primar provin atât din mediul urban cât şi din mediul rural, preponderent însă mediul rural, majoritatea fiind cu studii superioare.
Elevii împlicaţi au aceeaşi naţionalitate- română, fiind omogeni ca vârstă (7-8 ani).
b) Metodele utilizate: observația, conversația, analiza produselor activității, chestionare și metodele statistice.
c) Etapele desfășurării cercetării: această cercetare a cuprins trei etape:
1. Etapa inițială– am aplicat un set de chestionare celor 23 de învăţători/profesori pentru învăţământul primar şi un set de chestionare celor 13 de elevi din clasa a IV-a.
Prin aplicarea acestui set de chestionare învăţătorilor/profesorilor pentru învăţământul primar, am observat faptul că pentru unii dintre ei pregătirea unor lecţii reprezintă o provocare pozitivă, ele fiind gândite cu drag, pentru a fi cât mai atractive.
Setul de chestionare aplicat micilor școlari a evidenţiat faptul că unii dintre ei consideră unele ore plictisitoare sau ca fiind mai puţin eficiente în acumularea noilor informații.
Astfel, am putut stabili un punct de plecare în demersul prezentei cercetări.
2. Etapa propriu-zisă a presupus organizarea și desfăşurarea unor activităţi mai atractive cu elevii din clasa a IV-a.
3. Etapa finală a constat în aplicarea unui alt set de chestionare elevilor clasei a IV-a, prin intermediul căruia am putut observa rolul strategiilor didactice în formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice învăţământului primar.
Rezultatul obținut în urma aplicării setului de chestionare cadrelor didactice din învăţământul primar evidențiază faptul că majoritatea dintre ei utilizează la clasa atât metode didactice clasice cât şi metode moderne. Cadrele didactice consideră că prin utilizarea mijloacelor didactice variate orele devin mai atractive, iar obiectivele operaţionale bine formulate și stabilite eficientizează învăţarea în învățământul primar. Ca o concluzie a cadrelor didactice, acestea sunt de părere că într-adevăr strategiile didactice formează şi dezvoltă competenţele specifice învăţământului primar.
Aplicarea setului de chestionare elevilor a evidențiat dacă aceştia sunt sau nu sunt familiarizaţi cu munca în echipă, dar şi ce preferinţe au atunci când vine vorba de metode şi mijloace didactice. Aşadar, majoritatea elevilor preferă metodele moderne, dar nu au probleme dacă sunt utilizate și cele tradiționale. În cazul mijloacelor didactice, unii dintre ei optează pentru mijloacele moderne, în timp ce alţii pentru cele clasice, iar, cu privire la activitatea desfășurată de învăţătorul lor, majoritatea dintre ei sunt mulţumiţi de comportamentul acestuia. În schimb, aceștia nu sunt obişnuiţi cu lucrul pe grupe, unii dintre ei bifând că se descurcă mai bine în momentul în care se lucrează frontal sau individual și că nu sunt obișnuiți să coopereze cu ceilalţi membri din cadrul grupului, atunci când sunt organizați să lucreze pe grupe.
În cea de-a doua etapă a cercetării, am organizat și desfăşurat câteva activităţi la discipline diferite, în care am utilizat diverse metode didactice (tradiţionale şi moderne), mai multe mijloace didactice clasice şi moderne, dar şi cele trei forme de organizare ale lecţiei (frontal, individual şi pe grupe). Am pus un accent deosebit pe munca în echipă, pe grupe, deoarece am observat că micii școlari nu au fost obişnuiţi cu această formă de organizare şi nu reușesc să coopereze în cadrul grupului. Dat fiind faptul că elevii provin din mediu rural, iar unii nu dispun de laptop acasă, aceștia au fost foarte încântaţi în momentul în care am folosit acest mijloc didactic în timpul lecţiilor. Desfăşurarea acestor activități au evidențiat faptul că utilizarea strategiilor didactice contribuie la eficientizarea învăţarii.
La finalul săptămânii în care am desfăşurat activităţile propuse, am aplicat un alt chestionar elevilor, cu un număr mai mic de itemi, compus din aceleaşi întrebări ca în primul set de chestionare dar schimbată doar formularea, pentru a verifica dacă există vreo schimbare. Astfel, am văzut că unele răspunsuri sunt diferite faţă de primul chestionar, deşi au fost folosite aceleaşi întrebări. Micii școlari au fost mult mai încântaţi de activităţile desfăşurate şi au reușit să coopereze cu ceilalţi membri ai grupului.
Observând rezultatele înregistrate, este vizibil faptul că scopul şi obiective stabilite la începutul cercetării, au fost atinse, iar ipoteza generală stabilită a fost confirmată.
În concluzie, se poate afirma că strategiile didactice formează şi dezvoltă competenţele specifice învăţământului primar, iar cadrele didactice trebuie să le acorde o atenție sporită pentru a eficientiza acest proces instructiv-educativ. Cu ajutorul creativităţii, dar și a imaginaţiei, putem utiliza o multitudine de strategii didactice care vor capta copilul spre o învăţare eficientă, dezvoltând competenţele specifice din programă școlară.