Interviul de tip focus-group reprezintă o modalitate esenţială de a studia atitudinea elevilor prin interacţionarea directă cu aceştia şi poate oferi, în situaţia dată, informaţii despre cunoştinţele şi conduitele ecologice ale elevilor.
Am organizat astfel două interviuri de tip focus-grup cu participarea elevilor din clasa a IV-a, de la Şcoala Gimnazială Mihai Viteazul, din Brăila, fiecare grup având câte 8 membri. Dezbaterea a avut loc în aceeaşi zi, dar la ore diferite, şi a durat o oră. Am utilizat un ghid de interviu anterior pregătit care a avut rolul asigurării continuităţii discuţiei şi dirijarea acesteia spre atingerea obiectivelor propuse. Pentru a reda informaţiile obţinute întocmai, fără a le denatura, şi pentru a facilita interpretarea datelor am notat răspunsurile participanţilor atât în timpul efectiv al discuţiei cât şi după terminarea focus grupului.
Rezultatele acestor discuţii au fost mai mult decât satisfăcătoare, mai ales că răspunsurile elevilor au fost din cele mai diverse, majoritatea suprapunându-se cu unele alegeri ale elevilor din chestionarele pe aceeaşi temă completate de ei.
Odată ce invitaţia a fost lansată (cu o săptămână înainte de data întâlnirii), am început pregătirea locaţiei: laboratorul de religie din şcoala noastră. Am aşezat mobilierul în cerc astfel încât participanţii să se vadă unul pe celălalt. Rolul meu a fost acela de moderator. Pe toată durata dezbaterilor am consemnat răspunsurile elevilor, dar am notat totodată şi informaţii despre mimica, gestica şi atitudinea acestora. Atunci când a fost cazul, am intervenit cu întrebări ajutătoare fără să compromit atmosfera destinsă în care se desfăşura dezbaterea.
Prima întrebare din interviu a avut rol de „spargere a gheţii” şi deschiderea unor canale de comunicare între participanţi.
Grila pentru focus-grup și interpretarea rezultatelor
1. Care a fost ultima voastră ieşire în natură?
Deoarece în acea perioadă a anului vremea era prielnică ieşirilor în mijocul naturii, elevii au iniţiat repede discuţia şi au vorbit despre:
- picnicuri în familie;
- plimbări cu bicicleta în parc;
- excursii cu părinţii la munte, la mare;
- deplasări cu echipa de fotbal a clubului unde activează;
- plimbări în parcul din cartier sau în Parcul Monument.
Un elev a povestit o situație concretă, redată în continuare: „Am fost cu părinţii la grătar, în pădurea de la Lacul Sărat şi am observat că erau în pădure gropi unde erau depuse sticle, gunoaie rămase de la oamenii care au trecut pe acolo, aşa că ne-a luat ceva timp să găsim un loc unde să ne aşezăm.” Altul a completat: „Aşa era şi la Lepşa, dar fiind acolo cu echipa de fotbal am mai adunat noi deşeurile împreună cu domnul profesor”.
Elevii ies în natură cu familia, sunt încântaţi de frumuseţea acesteia şi totodată observă dacă aceasta nu este tratată în mod corespunzător. Am remarcat însă, că deşi condamnă atitudinea celor care poluează,nu iau măsuri imediate ci preferă să “nu mai vadă”. Se implică în luarea unor măsuri de igienizare a mediului înconjurător doar la iniţiativa unui reprezentat al şcolii.
2. În ce mod vă afectează starea mediului viaţa şi sănătatea?
- sănătatea omului este afectată de sănătatea mediului, aşa cum şi mediul este afectat de acţiunile omului;
- fabricile şi mijloacele de transport poluează aerul şi oamenii, nerespirând aer curat, se îmbolnăvesc;
- praful din aer provoacă alergii (strănutăm tot timpul);
- apele murdare pun în pericol sănătatea.
Un băiat din clasă, al cărui tată lucrează la Laminorul a precizat: „tata vorbeşte foarte tare pentru că din cauza zgomotului de la serviciu nu mai aude când i se vorbeşte încet”. O elevă care în vacanţe stă la bunici (aceştia locuiesc în zona centrală a oraşului) a povestit: „Acolo pe unde mă plimb eu cu bunica este un ecran mare care înregistrează cât de curat e aerul şi că a observat că atunci când sunt maşini multe pe stradă numerele de pe ecran sunt mai mari ”.
Răspunsurile elevilor arată că ei sunt conştienţi de influenţa mediului asupra sănătăţii oamenilor, dar fac asta raportând de cele mai multe ori la exemplul personal. Au fost elevi care au adus în discuţie accidental nuclear de la Cernobâl, despre care au citit sau au auzit de la părinţi, şi au concluzionat că aerul foarte poluat cauzează moartea.
3. Ce activităţi ale oamenilor dăunează mediului înconjurător?
- defrişarea pădurilor;
- aruncarea gunoaielor în pădure şi plaje;
- murdărirea apelor cu resturi de mâncare, pungi, sticle;
- mijloacele de transport;
- poluarea solului prin aruncarea la întâmplare a gunoiului menajer.
Elevii au menţionat ca sursă de poluare şi consumul excesiv de energie, motivându-şi răspunsurile astfel: „Cu cât consumăm mai multă energie electrică cu atât mai multă energie va trebui să producă termocentrala de la Chiscani, termocentrală care foloseşte combustibili petrolieri, iar fumul care pătrunde în aer poluează.” Majoritatea celor care au răspuns au identificat sursele de poluare ale planetei.
Ca şi la întrebarea anterioară elevii îşi raportează răspunsurile la realitatea apropiată lor. Informaţiile pe care le deţin sunt corecte, dar incomplete.
4. Ce acţiuni aţi desfăşurat cu scopul de a proteja mediul înconjurător? Menţionaţi organizatorul.
- colectarea selectivă a deşeurilor: hârtie, carton, plastic;
- igienizarea unor spaţii ale comunităţii: parcul din cartier, curtea şolii;
- construirea şi amplasarea în curtea Muzeului de Ştiinţe ale naturii a unor căsuţe pentru păsări;
- desene pe asfalt cu mesaje ecologice;
- plantarea unor copaci şi flori în curtea şcolii;
- serbări şcolare cu teme ecologice.
Un elev a subliniat faptul că “mie îmi place cel mai mult să fac curăţenie cu tatăl şi cu fratele meu în jurul blocului, acolo unde am plantat doi nuci şi mai multe flori.”
Răspunsurile elevilor au arătat că ei se implică în acţiuni ecologice, doar că, atunci când au precizat organizatorul,a fost amintită, cu o excepţie, numai şcoala. Nu participă la acţiuni promovate de O.N.G.-uri, o explicaţie fiind aceea că acestea sunt mai rar realizate în parteneriat cu şcoala.
5. Ce subiecte legate de mediul înconjurător şi protejarea acestuia abordaţi în discuţiile cu prietenii?
- le povestesc despre acţiunile la care am participat cu şcoala;
- ştiri citite sau auzite cu accidente ecologice;
- dezamăgirea la vederea unor spaţii verzi murdare din oraşul nostru.
Doi elevi, care au vrut să dovedească preocuparea pentru subiectele de acest gen, şi-au amintit că “noi am citit în revista Doxi curiozităţi despre reciclare şi le-am spus şi colegilor. Aceştia au rămas uimiţi când au aflat că o sticlă de plastic se descompune în 200 de ani sau că, salvăm 10 copaci dacă reciclăm o tonă de hârtie.”
Analizând răspunsurile elevilor, am constatat că rareori sunt discutate cu prietenii subiecte centrate pe ecologie. Ei acordă o atenţie sporită doar informaţiilor care îi impresionează şi acţiunilor la care participă în mod direct.
6. Ce animale şi plante protejate de lege în România cunoaşteţi? Argumentaţi necesitatea protejării acestora.
- floarea de colţ;
- nufărul alb;
- capra neagră;
- pelicanul;
- cerbul;
- păstrăvul;
- vulturul pleşuv;
- dropia.
Elevii posedă informaţii reduse despre animalele şi plantele protejate de lege din România. Cunoştinţele lor legate de acest subiect au fost asimilate în orele de cunoaştere a mediului şi erau prezentate la rubrica Ştiaţi că… Argumentele elevilor cu privire la necesitatea protejării unor plante şi animale din România au fost următoarele: “Dacă animalele care sunt puţine ca număr nu sunt protejate, oamenii le pot vâna pe toate şi urmaşii noştri nu se vor putea bucura de frumuseţea lor aşa cum noi nu am văzut o dropie adevărată în zona noastră decât una împăiată la Muzeul de Ştiinţe.”