Râsul la ora de limba franceză

La începutul carierei mele de dascăl, mă temeam să râd cu copii sau să fiu naturală deoarece credeam că ridicând astfel zidul dintre mine și ei, nu mă vor mai respecta și îmi voi pierde autoritatea în fața lor. Ar fi fost un dezastru, așa că, chiar și când mi se părea ceva amuzant, mă forțam din răsputeri să nu râd la glumele lor sau cel mult schițam un zâmbet.

Dar într-o zi, am fost suficient de pregătită să fiu eu în fața lor, să nu mai joc un rol și să râd dacă-mi vine și am descoperit că râsul mi-a adus numai rezultate foarte bune. Elevii au devenit mult mai apropiați de mine, dar și unii de alții, au început să lucreze mult mai bine în echipă și să comunice mai mult, în limba franceză. Și ce poate să își dorească mai mult un profesor de limbi străine decât să își vadă elevii vorbind între ei în limba studiată.

Acum, folosesc toate resursele  de care dispun pentru ca orele mele să fie o reușită și pentru ca cei din fața mea să participe cu plăcere la lecție. Este mult mai ușor să învețe dacă participă cu tot corpul și cu toată mintea la ce se întâmplă în clasă. Una dintre resursele care se află tot timpul  la îndemână este buna dispoziție, zâmbetul nostru și, mai ales, râsul. Elevul  își va aminti mult mai ușor o informație dacă aceasta va fi asociată cu o stare de bine, decât dacă va fi asociată cu o experiență neplăcută.

Începem mereu ora cu un zâmbet și încerc să le transmit de fiecare dată starea de bine, spărgând gheața cu o glumiță. De exemplu, dacă plouă afară, salut și zic: ” Quel bonheur  qu’il ne pleuve pas! S’il pleuvait, cela serait vraiment grave.”„ Ce bine că nu plouă! Că dacă ar ploua, chiar ar fi grav”. Bine, le zic în franceză și apoi le traduc. Glumele le traduc de obicei pentru că, dacă nu o fac, nu râde nimeni.

Când reușim să jonglăm câte puțin cu programa, măcar o dată pe an facem o lecție despre râs în care fie aducem glume în limba franceză, fie descriem o situație comică, fie descriem imagini comice, fie lucrăm pe lexic (câmpul lexical al verbului ”rire”), fie discutăm despre beneficiile râsului, despre tipuri de râs, despre ce provoacă râsul, exploatăm filmele mute ale lui Charlie Chaplin, vorbim despre Charlie Chaplin și alți comedianți, vizionăm comedii franceze și povestim  scena comică preferată. Am avut o clasă cu care am forțat puțin nota și am comentat câteva citate despre râs (Bergson, Chaplin, Hugo, Tolstoi) și a fost o oră memorabilă. Am avut o altă activitate care s-a desfășurat în două ore. Într-o oră au făcut scenariul pentru un micro-trottoir,  un reportaj pe stradă, cu titlul ”Est-ce que vous aimez rire?”,  au exersat pronunția și au repetat rolurile și în a doua oră au jucat și au realizat reportajul.

După atâtea concursuri și competiții la care sunt supuși elevii noștri, eu cred că într-o oră pe an nu le strică și un concurs de râs. Anul acesta am făcut o lecție despre râs  în 11 mai, la finalul lecției am făcut un concurs de râs și le-am amintit că este ziua în care se ține Festivalul Internațional al Râsului la Rochefort, capitala râsului în acest an,  unde oamenii merg ca să râdă, bineînțeles. S-au distrat copios.

Elevii de a XI-a și a XII-a mă întreabă mereu: ”Când facem ora despre râs?”. Le place enorm să râdă și să vorbească despre râs, de aceea încerc să îi surprind mereu cu ceva nou și interesant, totul vizând comunicarea și îmbogățirea vocabularului în limba franceză. Reușesc să combin astfel utilul cu plăcutul și ora trece foarte repede iar timpul este folosit în mod eficient. Se pot face foarte multe activități pe această temă care se pot îmbina cu elemente de lexic și  de gramatică pentru consolidarea cunoștințelor învățate.

Accesări: 196

Articole asemănătoare