Pe parcursul ultimilor ani, evoluția rapidă a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială generativă (AI) a redeschis o dezbatere esențială în mediul educațional românesc: cum se poate adapta școala contemporană unei realități în care instrumente precum ChatGPT, Claude sau diverse modele lingvistice sunt accesibile oricui. Într-un sistem educațional în care disciplina Limba și literatura română a fost adesea asociată cu memorarea mecanică a comentariilor și reproducerea unor tipare rigide de redactare, apariția AI-ului nu trebuie privită cu reticență sau ca o amenințare la adresa integrității academice, ci ca un catalizator pentru regândirea pedagogiei literare.
Integrarea inteligenței artificiale în sala de clasă mută centrul de greutate al învățării de la produsul final (eseul structurat) la procesul cognitiv de analiză, sinteză și gândire critică. Elevii de liceu de astăzi interacționează nativ cu mediul digital. Provocarea profesorului nu este aceea de a interzice tehnologia, ci de a o canaliza spre obiective formative profunde: înțelegerea textului literar, deconstrucția clișeelor interpretative, cultivarea argumentării logice și evaluarea autonomă a discursului scris. Lucrarea de față propune un cadru aplicat, orientat spre studiul romanului interbelic românesc, oferind activități didactice concrete, instrumente de lucru și prompturi operaționale pentru corpul profesoral.
Abordarea propusă transformă inteligența artificială într-un partener de dialog, un critic provocator sau un editor exigent. Activitățile sunt concepute pentru a fi integrate în parcursul didactic al claselor a X-a și a XI-a, având ca reper universul romanului interbelic (Ion de Liviu Rebreanu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu sau Enigma Otiliei de George Călinescu).
Pentru a operationaliza aceste activități, profesorul trebuie să stăpânească tehnica generării de conținut ghidat (prompt engineering) în interacțiunea cu modelele lingvistice de tip LLM.
Promptul 1 – Generarea unui text-capcană pentru dezvoltarea gândirii critice:
Acționează ca un critic literar superficial. Scrie o caracterizare de aproximativ 300 de cuvinte a personajului Ion al Glanetașului din romanul „Ion” de Liviu Rebreanu. Inserează în text în mod subtil 3 erori majore (de exemplu: confundă mediul social, atribuie o altă finalitate personajului sau amestecă trăsături din alt roman interbelic). Textul trebuie să pară plauzibil la o primă lectură.
Promptul 2 – Crearea unui chatbot-personaj pentru laboratorul de empatie narativă:
Vreau să simulezi personalitatea lui Ștefan Gheorghidiu din romanul ”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu. Răspunde la întrebările elevilor menținând un ton intelectual, orgolios, măcinat de certitudini și îndoieli privind iubirea și absolutul. Nu ieși din rol și nu oferi răspunsuri moderne care nu țin de universul psihologic al personajului.
FIȘĂ DE LUCRU
Nume și prenume elev:
Clasa: a X-a / a XI-a
Tema: Personajul interbelic
Partea I: Vânătoarea de halucinații AI
Sarcina de lucru: Profesorul va oferi un text generat de inteligența artificială care conține o caracterizare a unui personaj dintr-un roman interbelic studiat. Textul conține erori intenționate. Citiți cu atenție textul primit, identificați minimum 3 erori (factuale, de interpretare sau de structură) și corectați-le în tabelul de mai jos, oferind contraargumentul bazat pe textul literar.
Eroarea identificată în textul generat de AI
Corectura argumentată (cu referire la textul literar / roman)
1.
2.
3.
Partea a II-a: Dialog cu personajul
Sarcina de lucru: Accesați interfața de chat configurată de profesor (sau folosiți un AI cu promptul de rol pregătit) pentru a discuta cu un personaj la alegere (ex: Ion, Otilia, Ștefan Gheorghidiu sau Felix Sima).
Adresați personajului 3 întrebări esențiale legate de o dilemă majoră din operă (de exemplu, „De ce ai procedat astfel în momentul X?” sau „Ce a cântărit mai greu în decizia ta: orgoliul sau interesul material?”).
Notați mai jos cel mai interesant răspuns primit de la AI și evaluați cât de fidel a respectat acesta psihologia personajului din operă.
A surprins AI-ul complexitatea morală a personajului sau a oferit un răspuns prea simplist? Argumentează în 3-4 rânduri.
Partea a III-a: Redactarea eseurilor argumentative
Sarcina de lucru: Scrieți un paragraf argumentativ (de 100-150 de cuvinte) care să susțină o trăsătură morală a personajului studiat (ex: ambiguitatea / dezumanizarea / intelectualizarea).
Introduceți paragraful scris de voi într-un program de AI utilizând următorul prompt: „Acționează ca un evaluator sever de examen (Bacalaureat). Analizează acest text argumentativ, identifică eventualele greșeli de exprimare, dezacorduri sau argumente care nu sunt suficient dezvoltate și propune îmbunătățiri punctuale.”
Treceți în revistă sugestiile primite, selectați elementele valide și redactați forma finală a paragrafului corectat în spațiul de mai jos:
Paragraful final îmbunătățit: ___________________________________________________
Integrarea inteligenței artificiale în cadrul orelor de limba și literatura română reprezintă nu doar o adaptare necesară la cerințele secolului al XXI-lea, ci și o oportunitate pedagogică de un real folos. Așa cum s-a putut observa prin activitățile propuse, AI-ul nu substituie efortul intelectual al elevului și nici autoritatea formativă a profesorului; dimpotrivă, el acționează ca un instrument de mediere care stimulează gândirea critică prin contrast și exercițiu analitic.
Prin tehnica „detectorului de erori”, elevii învață să nu mai accepte un text ca fiind infailibil doar pentru că provine dintr-o sursă digitală. În mod similar, dialogul simulat cu personajele interbelice aduce textul canonic mai aproape de orizontul de așteptare al adolescenților, fără a diminua rigoarea analizei literare. Rolul cadrului didactic devine astfel unul esențial de ghid, mediator și facilitator al reflecției critice. În concluzie, utilizarea responsabilă și creativă a inteligenței artificiale în școală revitalizează studiul literaturii, transformând ora de curs dintr-un spațiu al receptării pasive într-un laborator viu de argumentare, creativitate și cultură a dialogului.