Primele atestări documentare legate de Borod sunt cele din „Registrul pentru zeciuieli” al episcopiei din Oradea 1221-1224, iar începuturile existenței acestei străvechi așezări se pierde în negura vremurilor.
Așezarea Borodului în trecătoarea ce duce spre inima Ardealului, dintre munții Plopișului, și ai Pădurii Craiului este favorabilă celor 400 de „grăniceri” militari care se spune că au existat aici din cele mai vechi timpuri. Ei însoțeau drumeții pe vârfurile împădurite pe unde se călătorea în trecut spre inima Ardealului, și pe la trecătoarea Piatra Craiului „mai târziu având sarcina de a apăra de invadatori aceste locuri asa cum se spune că au blocat la 1417’’, cu arbori tăiați plini de crengi, calea hoardelor tătare.
La 1465, Matei Corvin recunoaște oficial meritele acestor locuitori din „Ocolul Borodului” de a păzi din străvechime aceste locuri și-i declară „nobili”.
După datinile de atunci, nobilii trebuiau să cunoască să scrie, să citească, chiar limbi străine cum ar fi latina, germana, franceza, ceea ce ne îndreptățește să spunem și să susținem că locuitorii din străvechime ai acestor locuriau învățat carte, chiar dacă ea s-a făcut la umbra zidurilor bisericii sau în casele nobililor cu ,, grămătici’’ aduși. Deci existența şi începuturile şcolii putem spune că se pierde și ea înnegura vremurilor.
În „Protocolul morților” al satului Cetate – existent la arhiva Primăriei Borod din 1835 – preotul notează în litere chirilice cu o caligrafie deosebită cuvinte cu înțeles românesc, la 1863 se suprapune cu cel chirilic, iar la 1866, notările se fac în scrisul românesc.
Urmașii micilor nobili români din zona noastră au susținut cu bani și produse agricole școlile românești, greco-catolice încă de la mijlocul sec. XVIII- lea.
La un an după Marea Unire la 1918, la care a participat și o delegație a actualei comune Borod, se dezvoltă și aici învățământul de patru și șapte clase și se întemeiază primele biblioteci românești în satele Borod, Cornițel, Borozel.
Desfășurarea normală a vieții școlii românești este întreruptă pe aceste locuri în 1940-1944 de ocupația brutală a fasciștilor unguri.
Totuși găsim că în publicația ,, Contribuții la cunoașterea istoriei Bihorului’’ autorViorelFaur din 1971 la pagina 227,
În Tabelul absolvenților preparandiei greco-catolice din Oradea, din 1853- 1864, la nr. curent 1 figurează elevul Cătană Ioan – fiu de țărani din Borozel, absolvent de 6 clase gimnaziale la înscrierea în preparandie și menționat apoi că studiile de doi ani se făceau în limba română, putem afirma că existau două clase cel puțin de școală primară în limba română cu 8 ani în urmă, deci la 1845 când acest elev avea vârsta clasei întâi.
Din spusele oamenilor bătrâni ai locului am aflat că cea mai veche clădire școlară din Borod este localul actualei grădinițe.
Construcția acestui prim local de școală ar fi legată de preotul dascăl Pereny și dotată cu sală de clasă- duminica folosită ca și biserică și o locuință pentru preotul- dascăl.
După 1918 acest local de clasă din actuala grădiniță devine neîncăpătoare sub inimosul preot și dascăl ortodox Pop Grigore, care oficia slujba duminica la Biserica Cornițel și-n cursul săptămânii era dascăl al copiilor locuitorilor Borodului.
Râvna acesteia pentru a lumina mințile și sufletele copilașilor face clasa neîncăpătoare pentru mulțimea copiilor veniți să învețe carte. Pop Grigore conștient de necesitatea unui local mai încăpător cumpără cu ajutorul sătenilor o clădire de la un cetățean și amenajează în acestă clădire 3 săli de clasă și o locuință pentru directorul școlii, precum și anexe gospodărești. Soția acestuia este prima educatoare a grădiniței care s-a înființat tot de Pop Grigore și care se mută la noua locuință a școlii vechi din Borod.
Din 30 august 1940, până la 25 octombrie 1944, școala suferă brusc o cădere, sub administrația maghiară. După acestă dată Școala românească se reorganizează sub diferite personalități, cea cu amprente puternice este figura directorului Cucereanu Grigore care amenajează și alte săli de clasă în afara celor existente, deoarece bazinul de copii devine mare de la Bucea, Bratca, Delureni, Cornițel, Borozel, Cetea, Valea- Mare, Borod la Topa de Criș. Acesta se preocupă de construcția actualului local de școală și în 1961- 10 octombrie, copiii sunt mutați în actualul local de școală.
Documentele școlare se găsesc la arhiva școlii doar din anul școlar 1944-1945 până azi.
Dotarea școlii de la începuturi până în prezent:
1. Dir. Cucereanu Grigore – dotează școala cu atelier, cabinet de fizică- chimie, bibliotecă școlară, lot școlar.
2. Dir. Stanciu Gheorghe- dotează școala cu mobilier pentru laboratorul de biologie- agricultură; atelierul școlar- introduce apa în școală- se construiesc anexe și garduri exterioare.
3. Dir. Mihoc Valeria- asfaltează curtea școlii și terenul de sport, mobilează unele interioare, se fac reparații capitale la pardoseli, uși, geamuri.
Absolvenți ai școlii deveniți personalități:
1. Înainte de 1918- Fodor Petru, elev al lui Pereny, studiază la Budapesta, reîntors la Oradea este profesor, primarul orașului Oradea, deputat și președintele Partidului Liberal, construiește la Borod vechiul Cămin Cultural.
2. Crețu Ioan- absolvent al Seminarului Greco-catolic- preot și profesor al multor generații de copii.
3. Țepele Gabriel- elev al lui Pop Grigore, face studii universitare la Cluj, specializare în limba franceză în Franța, obține doctoratul în litere și filozofie la academicianul George Călinescu, profesor la Lugoj, Timișoara, București, creator publicist și cercetător, istoric literar recunoscut, deputat PNȚCD. A fost președinte al Comisiei Audio-vizualului, conferențiar neobosit în Japonia, America Latină, Helsinky despre originea poporului român. S-a preocupat, pentru obținerea din Bugetul Statului a unor fonduri pentru construcția unui nou local de Grădiniță, membru al Academiei Române.
4. Cucereanu Laurențiu- elev eminent, fiul directorului Cucereanu Grigore cu rang de colonel.
5. Mihancea Nicolae- medic, cercetător la Institutul I.Cantacuzino București.
6. Mihancea Petru- medic specialist neurolog, Oradea.
7. Biriș Ștefan- aviator în aviația supersonică.
8. Cuc Nicolae- doctor veterinar- conduce Direcția Sanitar- Veterinară Județeană Bihor mulți ani.
9. Mărușca Nicolae- profesor de limba română , face studii asupra graiului comunei Borod, întocmește și publică monografia satelor comunei Borod.
10. Țepele Gavril- avocat de prestigiu a condus Tribunalul orașului Arad.
11. Dr. Venter Miron- medic ginecolog de prestigiu la maternitatea din Arad.
12. Bot Ștefan- directorul Institului de Proiectări Mașini din Cluj.
Trebuie amintită figura unor țărani, posesori ai unor diplome de pictori naivi- în viață- Simuț Ștefan, poet țăran Simuț Ioan, dansator de prestigiu-Venter Mihai, Madar Florian – prezenți la festivaluri județene și pe zone, decedați și a căror copii maturi continuă tradiția dansului cu succese la fel de apropiate.
În prezent, școala funcționează într-un nou local modern dotat cu aparatură modernă de ultimă generație, elevii școlii bucurându-se de cele mai bune condiții în scopul desfășurării unui proces instructiv- educativ eficient și de calitate.
Rețeaua școlară s-a extins cu nivelul liceal de învățământ, școala reușind să atragă copii din mai multe sate și comune limitrofe. Există și un teren de sport dotat la standardele europene unde copiii școlii noastre desfășoară activități sportive într-un ambient propice.
Cadrele didactice care își desfășoară activitatea actualmente la Liceul Teoretic Gabriel Țepelea, sunt cadre didactice bine instruite, având grade didactice dovedind pe parcursul activității performanțe demne de instituția la care lucrează.