Textul dramatic și arta spectacolului la clasa a VII-a. Studierea personajelor textului prin metoda Mozaic

Școala trebuie să ofere contextul prielnic pentru dezvoltare, rolul profesorului fiind acela de a genera situații de învăţare care implică sarcini complexe, adresate elevilor, prin intermediul cărora aceştia să confere sens celor învățate. Astfel, metodele didactice devin mijloace de dezvoltare a competențelor elevilor.

Din punct de vedere etimologic, termenul „metodă” provine din limba greacă („metha” = „spre”; „odos” = „cale”) şi desemnează o cale eficientă de urmat pentru atingerea anumitor scopuri.

Privire sintetică asupra metodelor didactice

Prin metode tradiționale, învăţarea are loc predominant prin memorare şi reproducere de cunoştinţe, prin apel la metode clasice şi validate iar învăţarea conduce la competiţie între elevi, în scopul  ierarhizării. Elevul urmăreşte prelegerea, expunerea, explicația încearcând să reţină şi să reproducă ideile auzite și acceptă pasiv ideile transmise, lucrând izolat. Profesorul expune și impune puncte de vedere, considerându-se şi manifestându-se ca un părinte.  Metode tradiționale sunt expunerea didactică, conversația didactică, demonstrația, lucrul cu manualul etc.

În cazul metodelor moderne, învăţarea are loc predominant prin formare de competenţe şi deprinderi practice realizându-se prin cooperare. Profesorul facilitează şi moderează învăţarea, își ajută elevii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere proprii, adică este partener în învăţar. Elevul  argumentează, pune întrebări cu scopul de a înţelege sensul unor idei, realizează un schimb de idei cu ceilalţi și cooperează cu ei în rezolvarea sarcinilor de lucru. Metode moderne sunt Ciorchinele, Mozaicul, Cubul,Turul Galeriei, Lotus, Pălăriile gânditoare, Frisco, Explozia stelară, Diagrama Venn etc.

Metodele activ-participative pun accent pe învăţarea prin cooperare, aflându-se în antiteză cu metodele tradiţionale de învăţare. Educaţia pentru participare îi ajută pe elevi să-și exprime opţiunile în domeniul educaţiei, culturii, timpului liber, pot deveni coparticipanţi la propria formare. Elevii nu sunt doar un receptor de informaţii, ci şi un participant activ la educaţie. La rândul său, profesorul – prin utilizarea metodelor care activează gândirea critică – își acceptă rolul de modelator al educabilului, dovedește că poate depăși clișeele didactice, că știe „să creeze contexte favorabile unei învățări autentice și cu sens, care să nu vizeze doar […] cunoștințele, ci și abilitățile, concepția despre sine (atitudini, valori, imagine de sine), trăsăturile și motivația intrinsecă” (Bogdan Rațiu, Transformarea cadrelor de referință ale profesorului de limba și literatura română. Context și perspective, în Perspective).

Mozaicul
O metodă activ-participativă care pune accentul pe învăţarea prin cooperare este Mozaicul (Jigsaw). Aceasta se bazează pe învăţarea în echipă, fiecare elev având o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert pentru ca apoi să transmită informaţiile asimilate celorlalţi elevi.

Etapele metodei:

Etapa I: Profesorul stabileşte tema de studiu şi o împarte în  patru sau  cinci sub-teme, realizează o fişă-expert    în care trece sub-temele  şi o va oferi fiecărui elev.
Etapa a II-a: organizarea colectivului în echipe de învăţare de câte patru sau cinci elevi. Fiecare elev din echipă primeşte un număr de la 1 la 4/5 şi are ca sarcină să studieze în mod independent tema corespunzătoare numărului său.
Etapa a III După aprofundarea subiectului de către fiecare elev, se trece la a treia etapă se constituie grupurilor de experţi. Elevii cu acelaşi număr se reunesc în grupe de experţi şi dezbat problema împreună, pe baza datelor şi a materialelor adunate de fiecare în parte. Prin discuţii, experţii stabilesc cum vor transmite informaţiile colegilor din echipele iniţiale.
Etapa a IV-a constă în reîntoarcerea elevilor în echipa iniţială: experţii transmit cunoştinţele asimilate, reţinând la rândul lor cunoştinţele pe care le transmit colegii lor, experţi în alte teme. Transmiterea informaţiilor – concisă, atractivă – poate fi însoţită de suporturi audio-video, diverse materiale (diagrame, fotografii, desene etc).
Etapa a V-a Evaluare, ultima etapă, se face de către profesor prin întrebări (fiecare elev trebuie să răspundă fără ajutorul echipei), fişe de evaluare, compuneri, prezentări ppt etc.

Exemplu de abordare a metodei în cadrul orei de limba și literatura română

Textul dramatic și arta spectacolului – clasa a VII-a
Tema: Personajele textului (Ion Luca Caragiale – „O scrisoare pierdută”);
Strategie: folosirea metodei Jigsaw (mozaic);
Timp: 4 ore (orele 1 și 2: fișele expert, organizarea grupelor inițiale, studiul individual; ora 3: munca pe grupe a experților; ora 4: reîntoarcerea experților în grupele inițiale, transmiterea cunoștințelor și evaluarea)

Competențe vizate:
1.1. Sintetizarea informaţiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative din diverse texte monologate şi dialogate;
1.2. Prezentarea unor informaţii, idei şi puncte de vedere, oferind detalii semnificative şi exemple relevante, în faţa unui public cunoscut, adoptând comportamente paraverbale şi nonverbale adecvate;
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii;
3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unor texte diverse, care urmează a fi prezentate în faţa colegilor;
4.4. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală;
4.5. Dezvoltarea gândirii logice şi analogice, prin valorificarea competenţei lingvistice, în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii

Model de fișă-expert completată în etapa a IV-a, în grupul de experți

Personajul: Zaharia Trahanache
Trăsătura 1: la prima vedere respectabil, este de fapt tipul încornoratului.
Citate/ exemple: Zoe îi spune plină de respect „nene”; Caţavencu îi spune „venerabilul”; Pristanda i se adresează „conu Zaharia”.
Modalitatea de caracterizare: directă, de alte personaje (folosirea unor apelative).
Trăsătura 2: naiv
Citate/ exemple: Se destăinuie tocmai celui care îl dezonora, menajând-o pe adulterină: „Ai puţintică răbdare!…Nu trebuie să ştie Joiţica…E comedie mare Fănică!” Nici măcar faptele evidente nu-l fac să înţeleagă realitatea: „…Ei, Fănică, să vezi imitaţie de scrisoare! Să zici şi tu că e a ta, dar să juri, nu altceva, să juri!”
Îl invită el însuşi să-i ţină de urât soţiei, deşi are proba infidelităţii în mână: „Deseară, eu mă duc la întrunire, trebuie să stai cu Joiţica, i-e urât singură.”
Modalitatea de caracterizare: indirectă, prin vorbele personajului
Trăsătura 3: limbaj sărac, dominat de ticuri lingvistice.
Citate/ exemple: „ai puţintică răbdare”; „soţietate fără moral și fără prinţipuri”; „stăi să vezi”; „să juri, şi nu altceva”; „să n-am parte de Joiţica”; „dă-i nainte stimabile”; „faceţi tăcere”.
Modalitatea de caracterizare: indirectă, prin limbaj.
Trăsătura 4: …
Citate/ exemple: …
Modalitatea de caracterizare: …

Concluzii

Avantajele metodei: stimularea încrederii în sine a elevilor; dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente; dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup; optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva; dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului.

Dezavantaje: necesită timp pentru culegerea , însuşirea şi prezentarea informaţiilor; poate deveni ineficientă când echipele nu sunt aproximativ egale numeric şi valoric sau conţinuturile de învăţare nu sunt accesibile vârstei elevilor.

Bibliografie
Sâmihăian, F., Dobra, S., Halaszi, M., Davidoiu-Roman, A., Corcheș, H., Limba și literatura română. Clasa a VII-a, București, Ed. Art, 2019;
www.academia.edu/16948975/II_Florentina_Samihaian_Didactica_Limbii_Si_Literaturii_Romane_2_Opti
www.academia.edu/39128057/METODICA_PREDARII_LIMBII_%C5%9EI_LITERATURII_ROM%C3%82NE_%C3%AEn_gimnaziu_%C5%9Fi_liceu_SUPORT_DE_CURS

prof. Anca-Marcela Nădășan

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/anca.nadasan

Articole asemănătoare