Integrarea elevilor într-un mediu educațional obișnuit indiferent de dificultățile cu care aceștia se confruntă reprezintă o preocupare deosebită pentru educația incluzivă în societatea modernă. Astfel, de-a lungul timpului s-a încercat identificarea celor mai accesibile instrumente și platforme care vin în sprijinul elevului cu dizabilități în privința adaptării actului educativ.
În anul 2015, Vaz și colaboratorii au reliefat faptul că pentru o integrare corespunzătoare și o incluziune potrivită este necesar ca profesorii să beneficieze de formare continua în care să fie promovată o atitudine pozitivă față de elevii cu dizabilități.
O soluție privind implementarea unor practice educaționale de succes este reprezentată de tehnologiile asistive. Acestea au rolul de a facilia interacțiunile sociale dintre elevi și de a sprijini participarea activă a elevilor cu dizabilități la activitățile didactice, având astfel posibilitatea de a beneficia de un proces de învățare adaptat nevoilor acestora.
Utilizarea acestora de către elevi are un impact semnificativ asupra învățării, ceea ce permite elevilor cu dislexie să beneficieze de programe ce oferă posibilitatea de citire a ecranului. Există și aplicații cu dictare vocală sau care pot face conversia unui text în vorbire. Astfel, există standardul DAISY care permite transformarea textelor tipărite în înregistrări audio devenind astfel accesibil pentru persoanele cu dificultăți de vedere sau cu dificultăți de citire.
Elevii cu dizabilități de vedere pot beneficia de un program numit RoboBraille (Christensen & Stevens, 2012) prin intermediul căruia adultul poate încărca un document sau o imagine PDF urmând să selecteze formatul dorit (redare audio cu o viteză redusă). După procesare, fișierul este convertit și trimis automat pe email utilizatorului.
În funcție de tipul dizabilității elevului tehnologiile asistive este necesar să reprezinte un sprijin real prin adaptarea acestora. Pentru dizabilitățile motorii se pot utiliza tastaturi speciale, mouse-uri controlate ocular sau programe ce utilizează comenzi verbale. Elevii cu ADHD pot utiliza instrumente organizatorice sau programe vizuale, importante în gestionarea timpului și a sarcinilor pe care le au de realizat. Elevii cu dizabilități auditive pot fi sprijiniți cu ajutorul aplicațiilor de transcriere automată sau utilizarea unor sisteme de subtitrare a vocii pentru a facilita înțelegerea informațiilor transmise.
Albumele cu imagini sau utilizarea pictogramelor sunt esențiale pentru elevii nonverbali sau cu TSA pentru a explica și a exprima concepte-cheie. De asemenea utilizarea aplicațiilor de tip AAC (augmentative and alternative communication) sprijină abilitățile de comunicare ale persoanelor care întâmpină dificultăți în exprimarea orală.
Aceste tehnologii pe lângă rolul de compensare, oferă posibilitatea unui mediu educațional accesibil adaptat nevoilor elevilor pentru participarea activă a acestora.
Bibliografie
Christensen, L.B., Stevns, T., (2012). Biblus – A digital library to support integration of visually impaired in mainstream education., SpingerScience Business Media.
Faherty, J., (2006), Proponents Say the Decline in Braille Instruction Is Leading to Illiteracy. Braille Monitor, 49(9);
Pădure, M., (2010). Interacțiunea utilizatorului cu deficiență de vedere cu tehnologiile de acces. Revista română de interacțiune om-calculator, 3(1),65-78.
Vaz, S., Wilson, N.,Falkmer, M., Sim, A., Scott, M., Cordier, R. (2015). Factors Associated with Primary School Teachers Attitude Towards the Inclusion of Students with Disabilities.PloS ONE 10.
Resurse web
DAISY Consortium. daisy.org/about-us/history/