Studiul de caz, în secolul al XXI-lea

Trăim într-o societate aflată în continuă dinamică, transformare şi evoluţie, o societate ce împrumută o serie nouă de valori şi de atitudini, deci, este firesc ca noi, în calitate de dascăli, de îndrumători ai elevilor, să avem în vedere acest aspect deosebit de important şi-n acelaşi timp solicitant.
Prin urmare este necesar să „îmbrăţişam”, să adoptăm metode şi procedee dintre cele mai diverse şi mai oportune pentru o mai bună derulare a procesului instructiv-educativ, având ca scop atât respectarea programelor școlare, a metodologiei referitoare la organizarea concursurilor, a olimpiadelor şi a examenelor şcolare, cât şi actualizarea şi implementarea la clasă a unor tehnici şi metode moderne ce situează elevul în prim plan (învăţarea activă).

Desigur că acest proces nu poate fi realizat de azi pe mâine, este necesar un interval de timp pentru a ne familiariza atât noi, dascălii, cât si elevii cu tot ceea ce presupune acest demers educaţional.

În spijinul celor menţionate mai sus, în calitatea mea de profesor de Limba şi Literatura Română, voi descrie o metodă pe care am aplicat-o la clasele la care predau, folosindu-mă de noţiunile însuşite pe parcursul derulării programului Intel Teach. Este vorba despre studiul de caz, un tip de proiect prezent în programa şcolară pentru clasele a XI-a, a XII-a şi a XIII-a. Menţionez faptul că studiul de caz face parte din programa de Limba şi Literatura Română pentru examenul de bacalaureat, fiind inclusă din anul 2008.

În continuare voi descrie particularităţile studiului de caz cu aplicaţie pe  studiul de caz: LATINITATE ŞI DACISM propus de manualul pentru clasa a XI-a, la care am lucrat împreună cu elevii clasei a XI-a D.

Studiul de caz este o activitate caracteristică muncii intelectuale. Obiectul studiului de caz este un fenomen, în sensul larg al cuvântului. Prin intermediul studiului de caz, fenomenul este descris şi/sau explicat. Studiile de caz efectuate la orele de limba şi literatura română au ca obiect fenomene culturale şi artistice.

Ca modalitate de lucru studiul de caz poate fi realizat fie în grup, fie individual, dar pentru că este vorba despre un volum mare de muncă se recomandă ca studiul de caz să fie realizat pe grupe, deoarece acestea sunt caracteristicile muncii intelectuale în şcoală. Este de dorit ca grupurile care realizează studii de caz în şcoală să nu aibă o componenţă mai mare de cinci elevi. Cu cât numărul de elevi este mai mare, cu atât sunt mai dificile coordonarea şi finalizarea muncii.

Studiul de caz este centrat pe discursul de tip argumentativ adaptat la specificul temei propuse şi presupune două etape distincte. În prima etapă, cea pregătitoare, se stabilesc tema, modalităţile de documentare, metodologia de lucru (recomandabilă este investigaţia de grup) şi modalitatea de prezentare. A doua etapă este documentarea propriu-zisă în care se explorează materialul bibliografic şi se consemnează pe fişe ori într-un jurnal de lectură citate semnificative, comentarii critice, opinii personale.

Pentru ordonarea şi utilizarea efectivă a materialului explorat recomand elevilor încă de la început un algoritm pe care trebuie să-l respecte, care să faciliteze evaluarea produsului finit. Acest algoritm are patru etape:

1. Premisă. Definirea problemei: în care se stabilesc coordonatele generale ale temei propuse spre a fi studiată şi se indică posibile direcţii de explorare a acesteia.
2. Descrierea şi analiza cazului. Identificarea soluţiilor: în care se realizează colectarea şi studierea materialului şi, de asemenea, se propun soluţii care să conducă la finalizarea investigaţiei.
3.  Concluzii: citate memorabile sau opinii personale.
4. Aplicaţii. Evaluare finală: reprezintă valorificarea efectivă a documentării şi explorării materialului, adică un proiect realizat fie în manieră tradiţională, fie abordând abilităţi media.

În ceea ce priveşte exemplul de bună practică voi oferi câteva detalii despre modul de derulare a studiului de caz numit LATINITATE ŞI DACISM, primul studiu de caz propus de Manualul de Limba şi Literatura Română, autori Adrian Costache, Florin Ioniţă, M.N. Lascăr, Adrian Săvoiu, editura ART.

Tema propusă nu este total necunoscută, elevii au avut ocazia pe parcursul anilor de studiu să întâlnească opinii referitoare la aceste tendinţe ale literaturii şi ale culturii noastre. Un exemplu foarte cunoscut este celebra afirmaţie a cronicarului moldovean Grigore Ureche, care încă din secolul al XVII-lea susţinea în lucrarea Letopiseţul Tării Moldovei: „Rumâni, câţi să află lăcuitori în Ţara Ungurească şi la Ardeal şi la Maramoroşu, de la un loc suntu cu moldovenii şi toţi de la Râm se trag.”

În timpul orelor de curs le ofer informaţii despre acest subiect, iar elevilor le revine rolul de a aduna şi de a sistematiza aceste informaţii într-un mod cât mai original, mai adecvat cerinţelor, mai exhaustiv. Pentru a îndeplini această sarcină elevii au la dispoziţie aproximativ trei- patru saptămâni. Totodată primesc în avans grila cu criteriile de evaluare ale portofoliului şi bibliografia necesară.

Voi prezenta în detaliu algoritmul de lucru descris mai sus.

Pentru primul pas al algoritmului, adică Premisa. Definirea problemei, elevii au definit cele două tendinţe, latinitatea şi dacismul, au nominalizat personalităţi ale literaturii noastre care au aderat şi au militat pentru aceste două tendinţe care ne definesc ca naţie, ca popor, au evidenţiat ideile comune, dar mai ales pe cele divergente care conturează de fapt specificul latinităţii şi a dacismului. Unele grupe au considerat potrivită prezentarea celor două tendinţe succesiv, altele au ales prezentarea în paralel sau în oglindă.

Pentru al doilea pas al algoritmului, Descrierea şi analiza cazului. Identificarea soluţiilor, fiecare grupă trebuie să aleagă câte un text cât mai potrivit pentru a identifica particularităţi ale latinităţii şi ale dacismului. Menţionez că textele alese pot fi fragmente din opere literare, poezii, articole sau texte programatice. Cele mai multe opţiuni ale elevilor s-au îndreptat către texte aparţinând perioadei paşoptiste (de exemplu Adoraţia „Maicii Rome” de GH. Asachi, Cântecul gintei latine de Vasile Alecsandri ), către textele cronicarilor moldoveni, către articolele reprezentanţilor Şcolii Ardelene sau către poeziile şi articolele teoretice ale lui Lucian Blaga (de exemplu Revolta fondului nostru nelatin).  Abordarea şi interpretarea textelor alese a avut în vedere doar criteriul apartenenţei la una dintre cele două tendinţe.

Al treilea pas al algoritmului, Concluzii, a constat în exprimarea unor opinii personale sau menţionarea unor citate reprezentative. De cele mai multe ori elevii şi-au exprimat adeziunea la una dintre cele două tendinţe, în special la latinitate. Argumentele lor au fost următoarele: faptul că aproximativ 80% din vocabularul nostru şi din structura gramaticală sunt de origine latină; limba română aparţine marii familii a limbilor romanice alături de limbile franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană; au găsit mult mai uşor texte care abordează problematica latinităţii. Bineînţeles că nu au omis să pomenească de zeul dacilor, Zalmoxe; de regele Decebal; de celebra cetate Sarmisegetuza sau de dacii liberi, pe care se pare că noi, maramureşenii, îi moştenim.

Ultimul pas al algoritmului Aplicaţii. Evaluare finală presupune prezentarea propriu-zisă a produsului obţinut şi evaluarea acestuia. La o dată stabilită în prealabil, de preferinţă în ziua când în orar figurează două ore de limba română, fiecare grupă, prin intermediul unui reprezentant, îşi expune prezentarea, oferind celorlalţi colegi detalii sau lămuriri suplimentare. După ce elevii şi-au susţinut proiectele, în măsura timpului rămas, formulăm împreună câteva concluzii generale ale temei date.

O modalitate complementară de prezentare a produselor finite o constituie site-ul de colaborare unde fiecare grupă are posibilitatea să-şi posteze prezentările. De la bun început am postat pe site tema propusă şi algoritmul ce trebuie respectat în redactarea materialului, astfel încât fiecare elev ştie foarte bine ce sarcini îi revin. Acest mod de lucru permite elevilor să posteze treptat pe site tot ce au lucrat, şi totodată pot vizualiza ce au lucrat ceilalţi colegi.

Am considerat că accesul la site, formularea clară a temei, paşii algoritmului, bibliografia, respectarea cerinţelor impuse îi vor „obliga” să muncească, să gândească singuri, să găsească cele mai eficiente  şi mai interesante tehnici de prezentare, evitând astfel copy-paste-ul atât de frecvent în ultimul timp în lucrările elevilor noştri.

Deoarece cursul Intel Teach care ca obiectiv fundamental predarea prin intermediul proiectelor am considerat oportun să abordez această temă studiul de caz şi am să explic de ce.

În primul rând, studiul de caz este de fapt un tip de proiect ce presupune activitate de documentare, de selecţie a materialului, de sortare a informaţiilor, de sistematizare  a cunoştinţelor, de realizare a unui produs finit, sub diverse forme (cu toate că elevii preferă materialele realizate la calculator: prezentări power point, colaje sau filmuleţe), de prezentare a materialului realizat (prezentarea se face de regulă în faţa colegilor).

În al doilea rând, studiul de caz presupune munca în echipă, clasa este împărţită în grupe de câte 4-5 elevi, fiecare având un rol în cadrul echipei, toate grupele au de realizat aceeaşi temă, iar abordările din diverse unghiuri, din diferite puncte de vedere îi vor ajuta la final să-şi construiască o imagine de ansamblu referitoare la tema dată.
În al treilea rând studiul de caz este o excelentă oportunitate pentru ca elevii să-şi dovedească cunoştinţele, abilităţile şi deprinderile pe care le-au acumulat la alte discipline de studiu, în special disciplinele socio-umane. E de la sine înţeles că Literatura română face apel la Istorie (pentru a prezenta un context social), face apel la Psihologie (pentru a oferi modele de comportament, pentru a găsi explicaţii pertinente referitoare la comportamentul unor personaje), face apel la religie (deoarece întotdeauna omul a avut o strânsă legătură cu divinitatea), face apel la Literatura universală (pentru a ilustra particularităţile unui curent literar), face apel la viaţă pentru că literatura nu e altceva decât „oglindirea vieţii într-un mod artistic”.

Observăm, deci că studiul de caz face apel la abilităţile necesare în secolul al XXI-lea; adică: gândirea critică şi sistemică (conexiunile); creativitate şi curiozitate intelectuală; responsabilitate şi capacitate de adaptare; abilităţi interpersonale şi de colaborare; identificarea, formularea şi soluţionarea problemelor; informaţii şi abilităţi media, responsabilitatea socială.

Bibliografie:
[1] ***Ghid de evaluare limba şi literatura română, SNEE, Bucureşti 2001;
[2] A. Costache, Fl. Ioniţă, M.N. Lascăr, A. Săvoiu, Limba şi Literatura Română, manual pentru clasa a XI-a, Editura Art, Bucureşti, 2007;
[3] L. Paicu, M. Lupu, M. Lazăr,V. Gal, Studii de caz şi dezbateri, Editura Art, Bucureşti, 2008;
[4] educate.intel.com/ro/assesingprojects
[5] nvfsegrant.siveco.ro

Accesări: 132

Articole asemănătoare