Scopul şi obiectivele studiului au fost: identificarea unui set de texte literare versuri care pot fi folosite în învăţământul preşcolar pe cele două niveluri I şi II; identificarea metodelor tradiţionale şi moderne, folosite în abordarea poeziilor şi eficienţa acestora în reproducerea acestor opere literare; înregistrarea evoluţiei copiilor preşcolari în reproducerea poeziilor, a limbajului acestora sub toate aspectele: fonetic, lexical, gramatical, pe parcursul unui an şcolar; identificarea metodelor cu aplicabilitate pentru textele în versuri.
Subiecţii studiului: copiii grupei mari (24 copii)
Durata studiului : an şcolar 2025-2026
Metode utilizate în realizarea studiului
A) Metoda observaţiei:
Am înregistrat observaţiile din decursul activităţilor desfăşurate de-a lungul anului şcolar, completând fişe de observaţie a capacităţilor dezvoltate şi a comportamentului copiilor pe parcursul experimentului psihopedagogic Am avut în vedere corectitudinea şi fluenţa exprimării, nuanţarea şi îmbogăţirea vocabularului, exprimarea propriilor opinii şi trăiri şi folosirea vorbirii expresive, însoţită de elementele comunicării nonverbale, în situaţii diferite.
O evaluare eficientă este bazată pe observare sistematică în timpul diferitelor momente ale programului zilnic, pe dialogul cu părinţii şi pe date confirmate de portofoliul copilului, de fişe de lucru şi fişele de evaluare.
B) Experimentul pedagogic.
În desfăşurarea lui experimentul parcurge trei faze: etapa pregătitoare, etapa de efectuare şi etapa de evaluare.
În etapa pregătitoare sunt studiate condiţiile în care se va desfăşura, se stabileşte modificarea ce se va introduce( factorul experimental) şi se precizează strategia aplicării lui.
Etapa de efectuare constă în desfăşurarea propriu-zisă a experimentului. Temporal este cea mai lungă, având în vedere că într-un experiment modificarea nu poate fi introdusă instantaneu, iar apariţia rezultatelor nu este o consecinţă imediată.
În etapa de evaluare se înregistrează şi se măsoară rezultatele experimentului. Pe baza lor se stabilesc diferenţele între datele înregistrate în etapa pregătitoare şi cele consemnate în finalul experimentului.
C) Metoda analizei produselor activităţii copiilor şi cercetarea documentelor şcolare: constă în analiza diferitelor produse ale activităţii copiilor şi a documentelor şcolare cu scopul relevării unor trăsături de personalitate ale acestora din prisma obiectivării ei în produsele muncii, teste/fişe de evaluare scrise/desenate, fişe de lucru, desene, portofolii etc, cât şi unele aspecte ale procesului instructiv-educativ aşa cum se oglindesc ele în diferite documente cum ar fi fişele de evaluare pentru nivelul I (3/5 ani) şi pentru nivelul II (5-6/7 ani) planurile şi programele de învăţământ, planificările calendaristice, proiectele de lecţie etc.
Aplicarea probelor şi interpretarea rezultatelor
Evaluarea iniţială am realizat-o prin aplicarea de probe orale, scrise, practice, prin observarea comportamentului în timpul activităţilor şi prin dialogul cu copiii. Aceste probe au fost aplicate atât în activităţile de grup, cât şi în activităţile individuale şi activităţile frontale. Mai puţin utilizate au fost probele scrise şi studiul produselor activităţii.
Probele de evaluare iniţială au fost aplicate pe parcursul primelor două săptămâni ale anului şcolar şi comportamentele urmărite au fost stabilite pe domenii de dezvoltare.
Atât pentru evaluarea iniţială cât şi pentru evaluarea finală am avut în vedere comportamente urmărite la Nivelul II de studiu (5-6 ani) care fac referire la tema studiului şi anume:
1. Întreabă şi răspunde la întrebări simple.
2. Ascultă şi reacţionează adecvat la poveşti, poezii, alte tipuri de text transmise fie prin citire sau povestire de către un adult, fie prin mijloace audio-vizuale.
3. Înţelege textul apelând la diferite modalităţi de redare sau rememorare a acestuia (repovestire, dramtizare, desen etc.)
4. Pronunţă (relativ) corect sunetele limbii române.
5. Utilizează cuvinte noi în contexte adecvate.
6. Alcătuieşte propoziţii simple şi dezvoltate despre obiecte şi fiinţe familiare, personaje din poveşti, aspecte ale vieţii sociale etc.
7. Reţine expresii rimate şi ritmate, recită poezii cu respectarea intonaţiei, ritmului, pauzei, în concordanţă cu mesajul transmis.
În urma aplicării probelor de evaluare iniţială, rezultatele obţinute de copii au evidențiat următoarele aspecte: în ceea ce priveşte C1 majoritatea copiilor încă au nevoie de ajutor în formularea de întrebări şi răspunsuri, iniţiativa în vorbire fiind mai redusă. Interesul pentru activităţile de povestire este ridicat, însă majoritatea copiilor au nevoie de susţinere în urmărirea liniei unei poveşti, necesare fiind imaginile şi alte mijloace vizuale(C2), iar în ceea ce priveşte reproducerea poveştilor aceasta se realizează în mare parte cu ajutor sau deloc(C3). Copiii pronunţă relativ corect sunetele limbii române(C4- aspectul fonetic) majoritatea prezentând deficienţe specifice vârstei preşcolare. În ceea ce priveşte vocabularul preşcolarilor( C5), aceştia au dificultăţi în achiziţionarea cuvintelor noi şi folosirea acestora în contexte variate. Aspectul lexical al limbii este mai bine dezvoltat la ambele eşantioane, copiii reuşesc să alcătuiacă cu ajutor propoziţii simple, mai puţin propoziţii dezvoltate( C6). Majoritatea copiilor întâmpină greutăţi în reproducerea poeziilor (C7), nereuşind să respecte fidel textul poeziei şi elementele de intonaţie.
Desfăşurarea studiului
oi prezenta textele în versuri abordate în activitatea cu preşcolarii de grupă mare pe parcursul anului şcolar 2025-2026, precum şi metodele folosite pentru fiecare text în parte. Mi-am propus un număr de 15 poezii, un text fiind abordat în cadrul activităţilor de educarea limbajului, în cadrul întâlnirii de dimineaţă sau în cadrul activităţilor la alegere desfăşurate la centrul bibliotecă. Pentru fiecare text am organizat ectivităţi pe domenii experienţiale sau activităţi integrate, folosind atât metode tradiţionale cât şi interactive. Textele au fost alese în funcţie de complexitatea acestora, cele mai ample au fost adaptate şi accesibilizate pentru a putea fi înţelese de către preşcolari, fără a denatura conţinutul textelor literare. Metodele interactive folosite au fost alese cu atenţie, adaptate şi căt mai variate, încercând să aplic fiecare metodă pentru textele în versuri .
Toamna de Demostene Botez – metoda diamantul
Balada unui greier mic de George Topîrceanu – metoda piramida
Toamna de Octavian Goga – tehnica textului tăiat
Zdreanţă de Tudor Arghezi – explozia stelară
Motanul pedepsit de Elena Farago – metoda pălăriuțelor gânditoare
Baba Iarna intră-n sat de Otilia Cazimir – turul galeriei
Iarna de George Coşbuc – metoda cadranelor
Tâlharul pedepsit de Tudor Arghezi – bula dublă
Gândăcelul de Elena Farago – cubul
Primăvara de Vasile Alecsandri – ciorchinele
Cântec de primăvară de Ştefan Octavian Iosif – cvintetul
Sosirea rândunicii de George Coşbuc – metoda cadranelor
Greierele şi furnica de Tudor Arghezi – Diagrama Venn
Vara de Otilia Cazimir – blazonul
Vine ploaia de George Coşbuc – stabilirea succesiunii evenimentelor
Evaluarea finală
Ca şi în cazul evaluării iniţiale, a fost folosită o paletă largă de mijloace şi instrumente de evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea comportamentului în timpul activităţilor, studiul produselor activităţii, dialogul cu copiii. Aceste probe au fost aplicate atât în activităţile de grup, cât şi în activităţile individuale şi frontale.
Probele de evaluare finală au fost aplicate pe parcursul ultimelor două săptămâni ale anului şcolar şi comportamentele urmărite au fost stabilite pe domenii de dezvoltare, fiind aceleaşi ca la evaluarea iniţială. Rezultatele obţinute pot fi interpretate astfel: majoritatea copiilor ştiu să formuleze şi să răspundă singuri la întrebări, doar o parte mai necesitând ajutor(C1). Rezultate bune s-au înregistrat şi în ceea ce peiveşte receptarea textelor literare, interesul pentru lectură fiind crescut(C2). Copii reuşesc să redea singuri sau cu ajutor, prin diferite modalităţi, textele audiate, demonstrând înţelegerea conţinutului de idei(C3). Preşcolarii pronunţă corect sunetele limbii române, niciun copil nu a primit calificativul comportament absent(C4). Rezultate la C5: majoritatea copiilor având încă nevoie de ajutor pentru a folosi cuvintele noi în diverse contexte. Rezultate net mai bune s-au înregistrat la C6, copiii din eşantionul experimental reuşind să alcătuiască cu mai multă uşurinţă propoziţii despre personajele din poveşti, corecte din punct de vedere gramatical. Şi în ceea ce priveşte C7, rezultatele obţinute au fost asemănătoare, copiii având însuşit sau în curs de dezvoltare comportamentul de a reţine şi de a recita poezii cu respectarea intonaţiei, ritmului, pauzei, în concordanţă cu mesajul transmis.
Concluziile studiului
Prin compararea rezultatelor probelor de evaluare iniţială cu cele de la evaluarea finală se constată salturi cantitative şi calitative importante în cadrul eşantionului experimental.
În concluzie, dacă în abordarea poeziilor sunt îmbinate metode de învăţământ tradiţionale cu cele moderne atunci se realizează reproducerea cât mai fidelă a operelor literare de către preşcolari, folosind un limbaj corect din punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical.
Bibliografie
1. Alecu, Simona,(2005), „Metodica cercetării educaţionale”, Ed. Fundaţiei Universitare” Dunărea de Jos”, Galaţi
2. Breban, Silvia(coord) (2000) „Metode interactive de grup”, Editura Arves, Craiova
3. Bucoş, Muşata, (2003), „Cercetarea pedagogică”- suporturi teoretice şi metodologice, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca