Prezentul studiu de caz documentează un program de intervenție educațională destinat reducerii absenteismului și prevenirii abandonului școlar la un elev din clasa a VIII-a, provenit dintr-un mediu familial vulnerabil. Intervenția a fost construită pe o abordare multidimensională a managementului clasei, integrând dimensiunile ergonomică, psihologică și socială, și a implicat colaborarea dintre diriginte, consilierul psiholog și mediatorul școlar. Studiul ilustrează modul în care o strategie coordonată, centrată pe nevoile specifice ale elevului și pe mobilizarea resurselor comunitare, poate contribui la reintegrarea școlară și la susținerea parcursului educațional al elevilor aflați în situații de risc.
Absenteismul școlar reprezintă unul dintre indicatorii predictivi cei mai relevanți pentru abandonul educațional, fiind frecvent asociat cu factori de risc cumulativi: instabilitate familială, precaritate economică, mobilitate rezidențială și apartenență la grupuri sociale marginalizate. Literatura de specialitate subliniază că intervențiile eficiente în astfel de cazuri presupun nu doar măsuri punitive sau administrative, ci o abordare sistemică, care să vizeze simultan dimensiunea relațională (integrarea în grupul de colegi), dimensiunea psihologică (consolidarea stimei de sine și a sentimentului de competență) și dimensiunea instituțională (adaptarea practicilor școlii la nevoile elevului).
În acest context, rolul dirigintelui devine central, acesta acționând ca punct de coordonare între elev, familie, specialiștii din școală și resursele comunitare. Studiul de caz prezentat în continuare ilustrează aplicarea acestor principii într-o situație concretă, oferind o perspectivă practică asupra modului în care cadrul didactic poate gestiona complexitatea factorilor implicați și poate construi un program de intervenție adaptat particularităților cazului.
Numele şi prenumele beneficiarului: B.R.
Data şi locul naşterii: 29.09.2006
Şcoala/Instituţia: Scoala Gimnaziala…
Clasa: a VIII-a
Probleme cu care se confruntă elevul:
Elevul B.R. face parte dintr-o familie cu probleme, mama fiind plecată în străinătate, iar tatăl este arestat la domiciliu.
Familia (de etnie romă) este numeroasă și pe perioade scurte de timp s-a mutat cu domiciliul în afara țării.
Această instabilitate a condus la repetarea clasei a V-a pentru elevul B.R. și pentru fratele lui geamăn, B.R., care a și abandonat școala după repetenție. Prenumele celor doi frați încep cu aceeași inițială.
Instabilitate din familie a condus la absenteism prelungit, la incapacitatea familiei de a beneficia de anumite resurse (stimulente) financiare acordate de statul român elevilor – burse, tichete sociale educaționale etc din cauza nedepunerii documentelor aferente la termen sau a faptului că familia, pur și simplu, nu deține aceste documente și, mai ales, la o atitudine pasivă, la solitudine și chiar confuzie a elevului atunci când este prezent la cursuri.
Domiciliul: …………………
Domeniul de intervenție (raportat la dimensiunile managementului clasei):
Dimensiunea ergonomică:
– așezarea elevului aproape pe profesor ;
– crește vizibilitatea acestuia și gradul de implicare;
Dimensiunea socială :
– integrarea elevului în clasa din care face parte ;
– încurajarea muncii în echipă, distribuirea de sarcini proprii fiecărui elev din grupa respectivă;
Dimensiunea psihologică :
– creșterea stimei de sine, a încrederii în forțele proprii și educarea voinței.
Dimensiunea/dimensiunile managementului clasei pentru care se va realiza intervenția:
1. Dimensiunea Ergonomică
2. Dimensiunea psihologică
3. Dimensiunea socială
4. Dimensiunea normativă
5. Dimensiunea operatională
Specialişti implicaţi (de ex.: diriginte, profesor, consilier psiholog, etc.)
• dirigintele (sunt diriginta clasei a VIII-a din care face parte elevul B.R.)
• consilier psiholog
Scopul programului:
eliminarea riscului de abandon școlar
Obiectivele programului:
Pe termen lung:
- valorificarea potențialului maxim al elevului (care are înclinație spre limbi
străine); - promovarea clasei a VIII-a și sustinerea examenului de evaluare națională.
Pe termen scurt: reducerea absenteismului elevului și integrarea lui în colectivul clasei.
Metode/Tehnici/Instrumente utilizate:
- discutăm situația notelor și absențelor, B.R. nefiind un elev conflictual sau violent;
- colaborarea cu mediatorul școlar care cunoaște pe tatăl elevului B.R.și are acces la acesta;
- în urma convingerii, elevul promite ca nu va mai chiuli de la ore;
- stimularea participării la activitățile din cclasă- interacțiune;
- implicarea elevului în alte proiecte ale clasei și în activitățile nonformale;
- oferirea de suport – empatie și suport afectiv.
- recompensarea elevului atunci când duce la bun sfârșit o sarcină, când se implică într-un proiect, când participă activ la un curs.
Derularea programului de intervenție: măsuri/acțiuni concrete
- discuții față în fafață elevul – cauze ale absenteismului, motive, trăiri etc
- consiliere cu psihologul școlii – consiliere și orientare profesională;
- munca în echipă la clasă, expunerea rezultatelor muncii echipei și nominalizarea participanților.
- încurajarea participării elevului la activitățile nonformale – ateliere/ vizite etc
Monitorizare program de intervenție:
-verificarea situației școlare săptămânal și ori de câte ori este cazul;
-discuții cu elevul B.R. și cu mediatorul școlar;
-consultarea cadrelor didactice care predau la clasă în legătură cu prezența și implicarea elevului la ore.
Evaluare:
-contabilizarea absențelor de la școală;
-verificarea situației notelor la fiecare disciplină;
-punctul de vedere al psihologului școlar și al mediatorului – evoluția școlară a elevului în timp;
-respectarea promisiunii făcute de elev că nu va mai lipsi de la ore.
Recomandări//Feedback program de intervenție:
– psihologul discută constant cu B.R. – starea emoțională a acestuia este foarte importantă pentru elev, pentru randamentul lui la școală, pentru creșterea și dezvoltarea acestuia;
– elevii clasei îi aelevă sprijin în integrarea și participarea la îndeplinirea sarcinilor/activităților propuse de către profesori;
– dirigintele și celelalte cadre didactice ale clasei apreciază și recompensează munca elevului B.R.
Concluzii
Programul de intervenție prezentat confirmă eficacitatea unei abordări integrate și personalizate în gestionarea cazurilor de absenteism cronic asociat cu factori de vulnerabilitate socio-familială. Colaborarea interprofesională dintre diriginte, psihologul școlar și mediatorul comunitar s-a dovedit esențială pentru construirea unei rețele de sprijin în jurul elevului, facilitând atât monitorizarea constantă, cât și intervenția promptă în momentele critice. De asemenea, strategiile de integrare socială la nivelul clasei – munca în echipă, implicarea în activități nonformale, recompensarea progreselor – au contribuit la consolidarea sentimentului de apartenență și la creșterea motivației pentru frecventarea cursurilor.
Din perspectiva dezvoltării instituționale, acest studiu de caz evidențiază importanța existenței unor mecanisme flexibile de intervenție la nivelul școlii, capabile să răspundă rapid la situațiile de risc educațional. Pentru sistemul de învățământ, experiența documentată aici poate constitui un model replicabil în contexte similare, subliniind necesitatea formării cadrelor didactice în identificarea timpurie a semnelor de dezangajare școlară și în utilizarea resurselor comunitare disponibile. Totodată, cazul readuce în discuție provocările structurale cu care se confruntă elevii din medii dezavantajate în accesarea drepturilor educaționale (burse, tichete sociale), aspecte ce reclamă o atenție sporită din partea factorilor de decizie.