Implementarea educației incluzive în sistemul de învățământ românesc constituie atât un deziderat al reformei curriculare actuale, cât și o provocare majoră pentru practicile pedagogice tradiționale. În contextul implementării Legii Educației Naționale nr. 1/2011 și a Ordinului MENCS nr. 5555/2011 privind educația incluzivă, integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) în învățământul de masă necesită o fundamentare științifică riguroasă a strategiilor de intervenție educațională. Elevii diagnosticați cu tulburări din spectrul autist (TSA), în special cei cu afectare severă, reprezintă una dintre categoriile cu cele mai complexe nevoi educaționale, fiind necesară o abordare sistemică care să integreze adaptări curriculare, strategii pedagogice diferențiate și colaborare inter-profesională. Prezentul studiu de caz își propune să documenteze procesul de integrare și adaptare curriculară pentru un elev cu autism gradul IV în clasa a III-a din învățământul primar, oferind o perspectivă aplicativă asupra modului în care principiile educației incluzive pot fi operaționalizate în practica educațională cotidiană. Analiza acestui caz particular contribuie la fundamentarea empirică a deciziilor educaționale și la dezvoltarea unui corpus de bune practici în domeniul educației inclusive în România.
1. Prezentarea generală a cazului
Elevul, denumit în continuare „A.” pentru respectarea confidențialității, este înscris în clasa a III-a din învățământul de masă și are diagnosticul de tulburare din spectrul autist, gradul IV, conform evaluării realizate de specialiștii din cadrul CJRAE. Diagnosticul indică un nivel sever de afectare, cu impact semnificativ asupra comunicării, interacțiunii sociale și autonomiei personale. Elevul beneficiază de certificat de orientare școlară și profesională și de un Plan de Servicii Individualizat, fiind integrat în învățământul de masă cu sprijin educațional. Integrarea sa se realizează în contextul reformei curriculare actuale, care promovează educația incluzivă și adaptarea procesului educațional la nevoile individuale ale elevilor.
2. Particularități de dezvoltare și funcționare școlară
Din punct de vedere al comunicării, elevul A. prezintă limbaj verbal limitat, utilizând predominant cuvinte izolate, ecoul verbal și gesturile pentru a-și exprima nevoile. Înțelegerea limbajului este superioară exprimării, însă este necesară formularea cerințelor într-un mod simplu, clar și repetitiv. În plan social, elevul manifestă dificultăți majore de relaționare cu colegii. Nu inițiază interacțiuni sociale spontane și preferă activitățile individuale. Contactul vizual este inconsistent, iar reacțiile emoționale sunt uneori imprevizibile, mai ales în situații de schimbare a rutinei. La nivel cognitiv, elevul poate realiza sarcini simple, concrete, structurate, cu suport vizual. Atenția este fluctuantă, iar rezistența la efort este redusă. Din punct de vedere senzorial, elevul este hipersensibil la zgomot și aglomerație, reacționând prin comportamente de evitare sau auto-stimulare.
3. Adaptări curriculare aplicate în cazul elevului
Adaptările curriculare realizate pentru elevul A. au avut ca scop facilitarea accesului la învățare și dezvoltarea competențelor funcționale, în acord cu obiectivele generale ale curriculumului național pentru învățământul primar. La nivelul conținuturilor, s-a realizat o selecție riguroasă a achizițiilor esențiale. De exemplu, la disciplina Limba și literatura română, accentul nu este pus pe analiza textului literar, ci pe recunoașterea literelor, a cuvintelor uzuale și pe asocierea imagine–cuvânt. La Matematică, elevul lucrează cu noțiuni funcționale, precum numărarea obiectelor, compararea cantităților și utilizarea numerelor în contexte concrete. Metodele de predare sunt adaptate prin utilizarea materialelor vizuale, a fișelor individualizate și a demonstrațiilor practice. Sarcinile sunt fragmentate în pași mici, iar fiecare reușită este consolidată prin feedback pozitiv imediat. Evaluarea elevului se realizează preponderent formativ, prin observație sistematică și portofoliu educațional. Progresul este raportat la obiectivele individuale stabilite în PEI, nu la standardele clasei.
4. Exemple concrete de intervenție educațională
Un exemplu relevant de intervenție îl constituie utilizarea orarului vizual zilnic. Fiecare activitate este reprezentată prin pictograme, iar elevul este anunțat din timp în legătură cu schimbările apărute. Această strategie a condus la reducerea anxietății și la creșterea nivelului de cooperare. În timpul orelor, elevul are un spațiu de lucru individual, delimitat vizual, care îi oferă siguranță și reduce distragerile. De asemenea, este prevăzut un „colț de calmare”, unde elevul se poate retrage atunci când manifestă suprastimulare senzorială. Pentru dezvoltarea comunicării, se utilizează carduri de comunicare funcțională („vreau”, „pauză”, „ajutor”), care îi permit elevului să își exprime nevoile de bază și să reducă apariția comportamentelor problematice.
5. Rolul cadrului didactic și al echipei multidisciplinare
Cadrul didactic are un rol esențial în adaptarea zilnică a activităților și în monitorizarea progresului elevului. Colaborarea cu profesorul de sprijin și consilierul școlar permite ajustarea continuă a strategiilor educaționale. Întâlnirile periodice cu echipa multidisciplinară asigură coerența intervențiilor și permit evaluarea eficienței adaptărilor curriculare, în spiritul reformei curriculare care promovează decizia educațională fundamentată.
6. Implicarea familiei
Familia elevului este un partener activ în procesul educațional. Părinții sunt informați constant despre progresul copilului și despre strategiile utilizate la școală, pe care le continuă și în mediul familial. Această continuitate contribuie la generalizarea achizițiilor și la creșterea nivelului de autonomie al elevului.
7. Impactul integrării asupra colectivului clasei
Integrarea elevului A. a avut un impact pozitiv și asupra colectivului de elevi. Colegii au învățat să accepte diversitatea, să manifeste empatie și să ofere sprijin, sub îndrumarea cadrului didactic. Astfel, clasa a devenit un mediu educațional incluziv, în concordanță cu obiectivele reformei curriculare.
8. Concluzii ale studiului de caz
Integrarea elevului cu autism gradul IV în clasa a III-a demonstrează că, prin adaptări curriculare adecvate, colaborare interdisciplinară și implicarea familiei, educația incluzivă este posibilă chiar și în cazurile severe. Studiul de caz evidențiază rolul adaptărilor curriculare ca instrument al reformei curriculare și contribuie la implementarea acesteia la nivel național și județean, prin exemple concrete de bună practică educațională.
Prezentul studiu de caz evidențiază complexitatea procesului de integrare școlară a elevilor cu TSA sever și demonstrează că succesul educației incluzive depinde de convergența mai multor factori: adaptări curriculare fundamentate științific, colaborare eficientă în cadrul echipei multidisciplinare, implicare activă a familiei și cultură organizațională incluzivă la nivel de clasă și școală. Rezultatele documentate în acest caz confirmă premisele teoretice ale modelului social al dizabilității și ale paradigmei educației pentru toți, demonstrând că barierele în învățare pot fi diminuate semnificativ prin modificări ale mediului educațional și prin individualizarea strategiilor didactice. Din perspectiva reformei curriculare, cazul ilustrează aplicabilitatea principiilor curriculumului flexibil și centrat pe elev, precum și necesitatea formării continue a cadrelor didactice în domeniul educației incluzive. Limitele acestui studiu de caz individual sugerează necesitatea unor cercetări longitudinale și a unor studii comparative pentru evaluarea pe termen lung a eficienței diferitelor tipuri de adaptări curriculare. Totodată, studiul subliniază importanța dezvoltării unor instrumente standardizate de evaluare a progresului elevilor cu CES și a calității serviciilor educaționale incluzive, aspecte esențiale pentru monitorizarea implementării politicilor educaționale la nivel sistemic și pentru fundamentarea deciziilor de politică educațională bazate pe dovezi.