Mediul educațional actual impune o reevaluare a metodologiilor didactice tradiționale, în special în domeniul predării literaturii române. Romanul interbelic, cu polivalența sa tematică și stilistică, reprezintă o provocare pedagogică, dar și un avantaj de a dezvolta competențe critice și creative la elevi. Metodele activ-participative au demonstrat o eficiență remarcabilă în transformarea elevului din receptor pasiv în participant activ la procesul de învățare. În stabilirea utilizării metodelor activ-participative prin care se poate analiza romanul interbelic, se urmăresc avantaje şi progrese în învăţare. Cultivarea spiritului de observaţie, atenţia, precizia, rigoarea, răbdarea, sârguinţa, tenacitatea conduc la creşterea interesului şcolar.
Introducere
Perioada interbelică este considerată epoca de aur a literaturii române moderne, aducând opere fundamentale Aceste texte necesită strategii didactice care să depășească simpla lectură și analiza formală, favorizând implicarea activă și reflexia critică a elevilor.
Scopul acestui studiu de caz este de a analiza modul în care predarea romanului românesc interbelic la nivelul clasei a XI-a, selecţionând şi combinând diferite metode activ-participative de predare – învăţare, diferă de predarea aceluiași tip de roman la nivelul clasei a X-a, utilizând metode didactice tradiționale.
Formularea situației cercetate
Cercetarea din cadrul studiului de caz urmărește să determine dacă aplicarea metodelor activ-participative în predarea romanului românesc interbelic la clasa a XI-a va genera rezultate școlare superioare comparativ cu rezultatele obținute la clasa a X-a, când aceeași clasă de elevi a studiat romanul realist prin metode tradiționale.
Investigația a avut în vedere grupul de elevi de la o clasă a X-a din cadrul liceului, asupra căruia s-au aplicat metode didactice tradiționale în studierea romanului românesc interbelic. În anul următor metodele de predare-învățare, apoi evaluare au fost cele activ-participative, observându-se factorii motivaționali și atitudinali. Rezultatele confirmă ipoteza cercetării întreprinse, şi anume eficienţa aplicării tehnologiilor didactice activ-participative, a sistemului de lecţii de predare-învăţare-evaluare prin metode moderne, întrucât implicarea elevilor şi responsabilizarea lor duce la rezultate mult mai bune.
Prezentarea situației cercetate
Situația propusă face referire la aplicarea metodelor activ-participative în predare-învățare și evaluare. Prin metodele moderne utilizate am căutat formarea rapidă a unor deprinderi, a gândirii critice și a învățării modalităților pentru o lectură eficientă pentru obţinerea unor cunoştinţe profunde.
Metodele activ-participative reprezintă ansamblul de strategii didactice care plasează elevul în centrul procesului educațional, stimulând participarea activă, gândirea critică și creativitatea. Aceste metode se bazează pe principiile constructivismului pedagogic, conform căruia cunoașterea se construiește activ de către elev, nu este transmisă pasiv de către profesor.
Metodele didactice interactive, ca elemente de grup, presupun munca în colaborare a elevilor organizați pe microgrupuri sau echipe de lucru în vederea atingerii unor obiective preconizate (soluții la o problemă, crearea de alternative). Astfel, elevul devine subiect al învățării, nu doar receptor de informații, se stimulează gândirea critică, analiza și sinteza informațiilor, mai ales prin prisma învățării colaborative și a interacțiunii dintre elevi. Totodată, se dezvoltă competențele transversale, precum: argumentarea, lucrul în echipă, comunicarea, iar evaluarea devine continuă și formativă, integrată în procesul de învățare.
În realizarea studiului, am avut în vedere programele școlare în vigoare și reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului. La clasa a X-a se pun bazele dezvoltării competențelor de analiză literară, contextualizare istorică și cultă a textelor, a utilizării instrumentelor critice de interpretare în studierea genului epic, specia literară- roman. În schimb, la clasa a XI-a, studierea perioadei interbelice are în vedere orientările tematice în romanul interbelic, anume un roman psihologic și unul al experienței. Competențele vizate în studierea operelor din această perioadă fac referire la: identificarea și analiza tehnicilor narative specifice modernismului, interpretarea complexității psihologice a personajelor, contextualizarea operei în perioada interbelică, realizarea de conexiuni intertextuale, argumentarea propriilor interpretări în urma lecturii/relecturii romanului.
Ilustrarea unor repere practice aplicate la clasă care conțin metode activ-participative
▪Metoda dezbaterii dezvoltă gândirea critică și capacitatea de argumentare, stimulează lectura atentă și analiza textului, îmbunătățește abilitățile de comunicare orală, încurajează perspectivele multiple asupra textului.
Descriere: Elevii au fost împărțiți în două echipe care au argumentat pro și contra unei teze legate de romanul studiat.
Aplicare la romanul interbelic:
Pentru „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, de Camil Petrescu: Gheorghidiu este un erou autentic sau un intelectual ratat?
Pentru romanul „Baltagul”, de Mihail Sadoveanu: Dominanta în roman este cea realistă, monografică sau cea simbolică, mitică?
Pentru romanul „Enigma Otiliei”, de George Călinescu: Ar fi putut Otilia să evite căsătoria cu Leonida Pascalopol?
▪Metoda Piramidei/ a bulgărelui de zăpadă stimulează învăţarea prin cooperare, dezinhibarea, facilitează comunicarea, sporește încrederea în forţele proprii prin obținerea unor idei originale emise individual, mai întâi în grupuri mici şi apoi în colectiv.
Descriere: Elevii lucrează individual la soluționarea problemei, apoi rezultatele sunt încorporate într-un demers colectiv mai amplu.
Aplicare la romanul interbelic:
Pentru romanul „Patul lui Procust”, de Camil Petrescu: Ar fi fost posibilă împlinirea iubirii dintre Fred Vasilescu și doamna T.?
Pentru romanul „Baltagul”, de Mihail Sadoveanu: Vitoria Lipan ar fi trebuit să procedeze în alt mod pentru a afla adevărul despre dispariția și moartea soțului?
Pentru romanul „Maitreyi”, de Mircea Eliade: Ce altă rezolvare a conflictului dintre cultura europeană și cea indiană ar fi posibilă pentru împlinirea iubirii dintre Allan și Maitreyi?
▪Activitate didactică pentru infuzare curriculară la nivelul disciplinei cu elemente de educație media a avut în vedere creditarea literaturii ca sursă de formare a viziunii despre lume, dezvoltarea capacității de a analiza critic informația, dobândirea abilității de a deconstrui mesaje media, deprinderea tehnicilor de a produce un mesaj clar.
Descriere: Elevii vor discuta anumite scene din literatură, cerând să alcătuiască o listă cu motivele manipulării informației pentru autorul unui mesaj, care să conducă la conceptele deinformare, informare greșită, manipularea informației.
Aplicare la romanul interbelic:
În romanele „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, de Camil Petrescu și Pădurea spânzuraților, de Liviu Rebreanu se pune problema datoriei în timp de război. Apostol Bologa formulează ideea că „trebuie să-ți faci întotdeauna datoria”. De unde apare aceasta? De unde vin informațiile cu care confruntă realitatea frontului personajele din romanele studiate? De unde se obțin informații despre războiul din Ucraina?
▪Metoda jocului de rol și a dramatizării a pus accentul pe înțelegerea comportamentului unor personaje literare, a interacţiunii sociale, exersării comunicării orale, găsirea soluțiilor pentru rezolvarea unor situații și a deciziilor optime, implicarea activă, dovedindu-și spiritul critic, ingeniozitatea, inventivitatea, dezvoltarea abilităților de relaționare.
Descriere: Elevii primesc o situație-cheie care implică personajele sau o situație dintr-un text scris pe care trebuie să o interpreteze în fața clasei, după care urmează o dezbatere a problemei aduse în discuție.
Aplicare la romanul interbelic:
Interpretarea unor cupluri de personaje: Ștefan- Ela Gheorghidiu, Ion Pop al Glanetașului- George Bulbuc etc.
După studierea romanului „Enigma Otiliei”, doi elevi ar putea fi solicitați să joace rolurile celor doi protagoniști, Felix și Otilia, într-o potențială întâlnire, după 10 ani, de la terminarea acțiunii romanului, jocul de rol putându-se numi, ce-ar fi fost dacă…”.
Procese literare cu diferite teme: procesul Elei Gheorghidiu pentru trădarea iubirii absolute, procesul lui Felix Sima acuzat de incapacitatea de a lua decizii în privința Otiliei.
În cazul evaluării, aplicarea metodelor activ-participative implică o nouă abordare, mutând accentul de pe evaluarea sumativă tradițională pe evaluarea formativă, continuă și diversificată. Dintre instrumentele de evaluare folosite se pot aminti:
- Rubrica analitică: Stabilește criterii clare și niveluri de performanță pentru fiecare activitate (ex: participare, argumentare, creativitate, documentare).
- Portofoliul: Colectarea lucrărilor elevului pe parcursul semestrului: eseuri, proiecte, reflecții, hărți conceptuale.
- Autoevaluarea: Elevii reflectează asupra propriului progres folosind fișe structurate sau jurnale de învățare.
- Studiul de caz: Elevii primesc o situație reală, pe care trebuie să o analizeze și la care trebuie să ofere soluții.
- Observarea sistematică: Profesorul folosește grile de observare pentru a nota participarea, colaborarea, progresul individual.
- Testele de tip performance: Sarcini complexe care solicită aplicarea cunoștințelor: analize comparative, eseuri argumentative, prezentări orale.
Beneficiile folosirii în procesul instructiv-educativ al metodelor activ-participative sunt multiple. Elevii își dezvoltă gândirea critică și creativitatea, crește motivația și interesul pentru lectură, își îmbunătățesc competenețele de comunicare și colaborare, devin responsabili pentru învățare. Profesorul își va cunoaște mult mai profund elevii și nevoile lor, se dezvoltă din punct de vedere profesional, iar relația cu elevii devine una de colaborare.
Rezultatele studiului de caz au fost următoarele:
- creșterea participării active a elevilor la ore;
- dezvoltarea vocabularului și a capacității de exprimare;
- creșterea interesului pentru lectură;
- rezultate mai bune la examen;
- feedback pozitiv din partea elevilor.
Concluzii
Studiul de caz demonstrează că metodele activ-participative reprezintă o abordare eficientă în predarea romanului românesc interbelic la elevii de liceu. Complexitatea textelor interbelice nu doar permite, ci chiar solicită strategii didactice care implică elevul activ în construirea sensului. Metodele alternative oferă perspectivă asupra procesului intern de învăţare, solicitând atenţia atât din partea elevului asupra muncii sale, cât şi din partea profesorului asupra procesului şi context în care a avut loc învăţarea. Aceste metode solicită discutarea etapelor derulării activităţii şi a rezultatelor obţinute, evidenţiind elementele pozitive şi erorile care se pot corecta în mod constructiv.
Metodele alternative stimulează, implică şi elevul în procesul propriei învățări și evaluări, prin stimularea reflecţiei personale asupra activităţii de învăţare, prin conştientizarea erorilor şi găsirea modalităţilor de a acoperi diferitele goluri. Rezultatele procesului de învățământ măsoară nivelul de asimilare al cunoștințelor elevilor necesare, atât pentru crearea unui bagaj de cunoștințe pentru cultura generală, cât și pentru promovarea examenului de maturitate.
Bibliografie
1. Progama şcolară de limba şi literatura română pentru clasa a X-a, aprobată prin ordin nr.4265/31.08.2009
2. Programa şcolară de limba şi literatura română pentru clasa a XI-a, aprobată prin ordin nr.3252/ 13.02.2006
3. Repere metodologice pentru aplicarea curricumului la clasa a XI-a, limba și literatura română- învățământ liceal și profesional, Ministerul Educației, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, București, 2023
4. Petrescu, Camil, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Editura Hyperion, Chişinău, 1991
5. Rebreanu, Liviu Ion , Editura pentru literatură, Bucureşti, 1962
6. Rebreanu, Liviu, Pădurea Spânzuraţilor, Editura Minerva, Bucureşti,1987
7. Mihail Sadoveanu, Baltagul, Editura Herra, București, 2007
8. Eliade, Mircea, Maitreyi, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1969
9. Petrescu, Camil , Patul lui Procust, Editura Eminescu, Bucureşti 1978
10. Călinescu, George, Enigma Otiliei, Editura Herra, București, 2010
11. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1997
12. Cojocăreanu, Gabriela şi Vâlceanu, Alina, Didactica specialităţii-limba şi literatura română, Editura Arves, Craiova, 2008
13. Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002