EDICT

La ședința cu părinții, clasa a VII-a, profesorul de matematică invitat la ședință explică părinților notele din tezele la matematică. Un părinte revoltat reproșează profesorului nota mică pe care a luat-o fiica sa, argumentând: „Copilul meu a scris 5 pagini și a luat numai nota 4! Alții au scris mai puțin și au luat notă mai mare.”

a) Găsiți cauzele declanșării conflictului
b) Soluțiile posibile pentru prevenirea conflictului
c) Modalități de rezolvare a conflictului

Managementul conflictului la nivelul organizaţiei şcolare reprezintă zonă operaţională de intersecţie a cercetării pedagogice cu teoriile conducerii şi cu psihologia socială şi organizaţională. Am interpretat conflictul ca fenomen social multidimensional, un factor de transformare şi schimbare, o caracteristică esenţială a existenţei umane de-a lungul istoriei. Acceptate sau negate, încurajate sau blamate, situaţiile conflictuale reprezintă elemente omniprezente în viaţa noastră, generatoare de situaţii negative, dar şi de progres. Conflictul este un concept complex, multidimensional, implicând variabile care acoperă toate aspectele comportamentului uman, valori, atitudini, convingeri, aptitudini cognitive şi sociale.

Concepţiile diferite asupra conflictului sugerează puncte de vedere diferite asupra surselor conflictului. Soluţionarea eficientă a situaţiilor conflictuale necesită identificarea şi conştientizarea cauzelor care le-au generat, deoarece atât natura conflictului, cât şi modalităţile ameliorative sunt dependente de cauze.

Harta disputei este un instrument de ordonare și sistematizare a datelor necesar în gestionarea situației conflictuale care are rolul de a crea o imagine realistă asupra cauzei manageriate. Un instrument simplu, adecvat managementului acestor situatii, este “harta conflictului” (Cornelius si Faire, 1994), care reprezinta un mod de structurare a aspectelor cheie ale negocierii, grupate pe urmatoarele categorii: problema, părțile implicate si interesele.

Cu alte cuvinte, sunt căutate răspunsuri la trei întrebări majore: „Care este problema?”, „Cine este implicat?” și „Ce vor părțile implicate?”.

Prezentarea situației conflictuale:

• La ședința cu părinții, clasa a VII-a, profesorul de matematică invitat la ședința, explică părinților notele din tezele la matematică. Un părinte revoltat reproșează profesorului nota mică pe care a luat-o fiica sa, argumentând:
  „Copilul meu a scris 5 pagini și a luat numai nota 4! Alții au scris mai puțin și au luat notă mai mare.”

1. Părți aflate în dispută:
* Profesorul de matematică G.I.
– Profesor titular, cu 38 ani vechime
– Are definitivatul în învățământ.
* Un părinte revoltat
– Fost elev al domnului profesor G.I.
– Cu nivel modest de  pregătire.

FAPTE
-un părinte al unui copil din clasa a VII-a  şi reprezentantul comitetului de părinţi;
-profesorul are un comportament inadecvat la ore, este subiectiv în evaluare şi cere auxiliare multe pe care nu le foloseşte;
– părintele a  mai avut un copil sub îndrumarea profesorului, care este şi acum traumatizat de experienţa neplăcută pe care a avut-o.

SENTIMENTE
– părintele este nemulțumit de rezultatele scăzute pe care le-au avut alte generații de copii îndrumate de profesorul de matematică;
-profesorul nu vrea să facă ore de remediere.

NEVOI
–  părinții au nevoie de un profesor competent şi care să iubească copiii;
– părintele nu se mulțumește cu explicația profesorului.

DORINŢE
– nu-l doresc profesor (înainte);
– doresc să ajungă la o înţelegere cu domnul profesor (acum) pentru că le-a fost profesor și părinților.

TEMERI
– le este teamă ca profesorul de matematică să nu se răzbune pe copii.

SOLUȚII ÎNCERCATE
– a încercat să vorbească cu profesorul, dar acesta tot nu a înțeles ce explicații a primit;
– au încercat să vorbească şi cu direcțiunea, dar fără rezultate în acest sens;
– au propus realizarea unei liste cu semnături ale părinţilor prin intermediul căreia ceară un alt cadru didactic, dar nici asta nu a mers.

SOLUȚII PROPUSE
– schimbarea comportamentului și atitudinii profesorului.

Obiective

• Părinții doreau un profesor bun la clasa copiilor lor, care să creeze un mediu prietenos de învățare.
• Profesorul  dorea sa nu se amestece părinții în treburile lui, pentru că nu sunt pregătiți în acest sens.

2. Disputa:
– Tip – de administrare /soluționare
– Arie afectată- întreaga unitate școlară.Respingerea unui profesor de la clasă nu a mai avut precedent în unitatea noastră.
– Evidentă/Vizibilitate- tensiunea creștea pe măsură ce se termina anul școlar.
– Istoricul disputei- același profesor avea probleme de fiecare dată când trebuia să ia clasa a V-a.
– Rezultate/ prejudicii și avantaje propuse de dispută- Dacă nu se găsesc soluții amiabile, profesorul intră în restrângere de activitate. Partea bună a disputei este faptul că îi determină pe colegii tineri să-și dea gradele didactice, să-și continue studiile, pentru că răspundem în fața părinților de ceea ce facem.
– Potențial de risc al disputei – Exista riscul de a se întrece măsura și pentru orice eșec al elevilor părinții să dea vina pe profesori..
– Grad de complexitate – Disputa are un grad mare de complexitate prin părțile implicate și rezolvările așteptate.
– Mediul relevant pentru dispută – A apărut în contextul încheierii unui ciclu de învățământ.
– Factori de oportunitate și de risc/ amenințare față de proces și părți.