”Bullyingul este una dintre cele mai mari amenințări la adresa dezvoltării educaționale și personale a copiilor, iar școlile și societatea vorbesc din ce în ce mai des despre agresivitatea la adolescenți. Există forme grave de violență care apar în cadrul școlii, considerate atât agresiune brutală și haotică, cât și repetarea mai multor evenimente stresante. Bullying-ul nu reprezintă o caracteristică individuală, ci mai degrabă o strategie socială în comunitatea școlară, al cărei scop este de a câștiga acceptarea semenilor, de a obține dominația și, în final, de a deține anumite resurse” [8].
Fiind conștientă de răspândirea fenomenului, dar și de consecințele psihosociale grave pe care le are, consider că bullyingul în mediul școlar nu trebuie să fie tolerat sau ignorat.
De aceea am realizat prezentul studiu, care, își propune analizarea comportamentelor de bullying manifestate în rândul elevilor precum și efectul utilizării poveștilor terapeutice în combaterea bullying-ului la nivelul învățământului primar.
Cuvinte cheie: bullying, învățământ primar, povești terapeutice.
Istoricul și relevanța studierii fenomenului de bullying
Primele cercetări care au abordat tema bullying-ului au fost studiile lui Olweus. Acestea au analizat agresivitatea fizică apărută în cadrul unor colective de băieți [6]. Olweus definește bullying-ul ca fiind ”o acțiune deliberată, efectuată în mod repetitiv care implică acțiuni negative răsfrânte asupra celorlați, realizată de un grup de persoane sau de o persoană care dețin un statut social superior victimei/victimelor [8].
Între anii 1980-1990 cercetătorii au acordat atenție și altor forme de agresivitate specifice spațiului de joacă al școlilor [1] dar și abuzului psihologic și cel verbal [4]. Suedia este considerată pionier în ceea ce privește elaborarea de strategii pentru combaterea bullyingului școlar [5].
Bullyingul include acțiuni precum amenințarea, răspândirea unor zvonuri cu scop denigrator la adresa unei persoane sau a unui grup, agresiunea fizică sau verbală, precum și excluderea intenționată a cuiva dintr-un grup. [3]
În general, bullying-ul începe sub forma unui joc practicat la școală, la locul de joacă, în cercul de prieteni, în familie, la locul de muncă, pe internet, în mediul online, pe rețelele de socializare, joc care poate degenera într-un abuz cu efecte devastatoare. [2]
Rolurile pe care le întâlnim atunci când are loc un incident de bullying
Într-un comportament de tip bully, de cele mai multe ori sunt implicate mai mult de 2 persoane, membrii unei clase jucând, conștient sau nu, într-unul din următoarele roluri:
- Agresorul-inițiază un comportament: va râde de cineva, va impinge, va lua lucrurile cuiva (elevul acesta probabil nu ar continua dacă nu ar primi atenție din partea celor din jur, dacă nu ar râde nimeni sau nu ar reacționa în niciun fel). Acest tip de comportament vine de cele mai multe ori chiar din nevoia de a atrage atenția asupra sa.
- Susținătorul-încurajează agresorul să-și continue comportamentul nepotrivit. În multe dintre situații și acesta manifestă comportament de tip bully, însă nu este niciodată identificat, pentru că îi încurajează pe alții în acest tip de comportament. [7]
- Asistentul -participă la bullying, dar nu are curajul să-i spună agresorului că nu este de acord cu ceea ce face, alege să râdă, râs care încurajează agresorul în comportamentul lui.
- Ținta/agresatul-persoana căreia îi sunt adresate injuriile, care este lovită sau căreia i se iau lucruri.
- Copiii care protejează/ambasadori antibullying.
- Copiii care ignoră – recunosc acest tip de comportament, dar aleg să nu facă nimic.
Bullying-ul, prin complexitatea lui, reprezintă pentru sănătatea copiilor unul dintre cei mai puternici factori de risc, care, devine greu de gestionat, necesitând atenția și acțiunea tuturor adulților: părinți, cadre didactice şi personal educațional.
Poveștile terapeutice în prevenirea bullying-ului
Prin integrarea poveștilor terapeutice în curriculum-ul de la învățământul primar, profesorii pot crea un mediu educațional sensibil și conștient la problemele cauzate de bullying, contribuind astfel la reducerea acestuia și la promovarea unei atmosfere positive în școli.
Utilizarea poveștilor terapeutice în combaterea bullying-ului la nivelul învățământului primar poate fi o abordare eficientă și benefică. Iată câteva modalități, prin care, consider că poveștile terapeutice pot contribui la reducerea bullying-ului:
Crearea empatiei: Poveștile terapeutice pot ajuta copiii să înțeleagă și să simtă emoțiile altor persoane. Prin identificarea cu personajele care trec prin experiențe dificile, copiii pot dezvolta empatie și compasiune față de colegii lor.
Dezvoltarea abilităților de rezolvare a conflictelor: Poveștile pot prezenta situații de conflict și soluțiile acestora, oferind copiilor exemple concrete de cum pot rezolva problemele în mod pașnic și constructiv.
Identificarea consecințelor negativa ale bullying-ului Prin povești, copiii pot vedea efectele negative ale bullying-ului asupra victimelor, ceea ce îi poate descuraja să participe la astfel de comportamente.
Învățarea valorilor positive: Citirea și discutarea poveștilor în clasă poate deschide canale de comunicare între elevi și profesori, permițând abordarea deschisă a subiectului bullying-ului și încurajarea raportării acestuia.
Reducerea anxietății și creșterea stimei de sine: Poveștile terapeutice pot ajuta copiii care au fost victime ale bullying-ului să se simtă mai în siguranță și să își recâștige încrederea în sine, oferindu-le modele de personaje care depășesc dificultăți similare.
Texte care pot fi utilizate la clasă:
“Blubber”- Judy Blume este un roman format din scurte texte narative, care surprind viața de zi cu zi a unui școlar, prezentând lucruri serioase într-un mod hilar. Elevii pot afla, folosind dicționarul, semnificația titlului: stratul gras de sub pielea unei balene. Blubber însă, este Jill, un copil în vârstă de 10 ani care încearcă să se integreze în colectivul clasei sale, unde Wendy are rolul unui agresor.
Cum utilizez această carte la clasă: după ce organizez elevii în trei grupe, fiecare grupă primește drept sarcină să citească un alt fragment din text și să extragă din respectivul fragment concluzii pertinente.
Apoi:
- un grup va avea sarcina de a pune în scenă o situație conflictuală citită în carte, folosind metoda teatrului-forum. Elevii pot schimba atitudinea/ comportamentul personajelor.
- alt grup de elevi va primi ca temă pentru acasă realizarea unui eseu de minim o pagină în care să explice şi să argumenteze ce măsuri ar fi luat împotriva agresorilor Lindei dacă ar fi fost directorul şcolii
- al treilea grup va avea temă realizarea unei compuneri de minim o pagină în care să schimbe finalul romanului.
Prin această activitate, cultiv la nivelul clasei empatia și toleranţa, îi ajut pe elevi să înțeleagă fenomenul de bullying şi cauzele acestuia și să nu judece oamenii după aparenţe.
„Cele o sută de rochii” – Eleanorei Estes, acțiunea cărții se petrece într-un orășel din Statele Unite unde o fetiță poloneză cu nume ciudat: Wanda Petronski, singura din clasă cu nume polonez, e retrasă și tăcută, locuiește departe de școală, pe un deal și se luptă în fiecare zi cu răutățile din jur. Fetița fiind săracă, vine zilnic la școală cu aceeași rochie albastră, învechită dar curată. Colegele râd de ea pentru că are un nume ciudat, locuiește într-o zonă săracă a orașului, și pentru că s-a lăudat că are acasă 100 de rochii. Profesoara care observă supărarea fetiței nu se implică în rezolvarea situației. Wanda câștigă concursul de desen uimindu-i pe colegi cu cele 100 de desene înscrise în concurs, fiecare prezentând o rochie diferită. Aceștia află că Wanda împreună cu familia s-au mutat din oraș, pentru ca ea să nu mai fie victima unui fenomen de bullying psihologic.
Cum utilizez această carte la clasă: elevii primesc drept sarcină să citească cartea, apoi propun elevilor să participe la o discuție despre importanța empatiei și a respectului față de oamenii din jurul nostru. Îi încurajez pe elevi să se pună în locul personajului principal și să își dea seama ce impact au cuvintele și acțiunile răutăcioase asupra stării lor de spirit. Îi sfătuiesc pe elevi să fie deschiși și prietenoși cu cei care sunt mai retrași sau diferiți, precum Wanda, pentru a le arăta acestora că sunt acceptați așa cum sunt. Discutând și analizând cartea „100 de rochii” alături de elevi, vom înțelege consecințele bullyingului și vom dezvolta abilități de comunicare empatică și de acceptare a diferențelor.
Concluzii
Prin expunerea copiilor la povești care tratează teme precum bullyingul, discriminarea, acceptarea diferențelor sau rezolvarea conflictelor, aceștia învață cum să gestioneze situațiile dificile, cum să-si exprime sentimentele și cum să ofere sprijin și susținere colegilor lor.
Bibliografie
1. COWIE, H. ȘI JENNIFER, D. ,, New perspectives on bullying. McGraw-Hill Interational (UK), 2008.
2. COWLIN, J.L., Conflicting perceptions of bullying: an investigative study of parents, teachers and pupils understanding of bullying behaviour, Högskolan i Gävle, Avdelningen för kultur-, religions- och utbildningsvetenskap, 2010.
3. GRĂDINARU, C., STĂNCULEANU, D., MANOLE, M., Bullyingul în rândul copiilor. Studiu sociologic la nivel național realizat de Organizația Salvați Copiii, 2016
4. GRIGORE, A.N., Violența în context educațional: forme actuale, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2016
5. HÖGSKOLAN I GÄVLE, Avdelningen för kultur-, religions- och utbildningsvetenskap, 2010.
6. OLWEUS, D., Bullying at school: What we know and what we can do. Oxford; UK: Blackwell Publishers, 1993.
7. TOCAI, S.I., Studiu sociologic asupra fenomenului de bullying școlar efectuat în județul Bihor, Teză de doctorat, Universitatea din Oradea, 2017
8. www.scoalacdavila.ro/prevenirea-bullyingului-in-institutiile-de-invatamant/ accesat în 28.06.2024.
ȘI JENNIFER, D. ,, New perspectives on bullying. McGraw-Hill Interational (UK), 2008.
2. COWLIN, J.L., Conflicting perceptions of bullying: an investigative study of parents, teachers and pupils understanding of bullying behaviour, Högskolan i Gävle, Avdelningen för kultur-, religions- och utbildningsvetenskap, 2010.
3. GRĂDINARU, C., STĂNCULEANU, D., MANOLE, M., Bullyingul în rândul copiilor. Studiu sociologic la nivel național realizat de Organizația Salvați Copiii, 2016
4. GRIGORE, A.N., Violența în context educațional: forme actuale, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2016
5. HÖGSKOLAN I GÄVLE, Avdelningen för kultur-, religions- och utbildningsvetenskap, 2010.
6. OLWEUS, D., Bullying at school: What we know and what we can do. Oxford; UK: Blackwell Publishers, 1993.
7. TOCAI, S.I., Studiu sociologic asupra fenomenului de bullying școlar efectuat în județul Bihor, Teză de doctorat, Universitatea din Oradea, 2017
8. www.scoalacdavila.ro/prevenirea-bullyingului-in-institutiile-de-invatamant/ accesat în 28.06.2024.