Bunul mers al procesului de învățământ și rezultatele obținute depind în mare măsură de metodele utilizate. Pedagogi de renume au subliniat că utilizând diverse metode se pot obține diferențe semnificative în pregătirea elevilor, iar asimilarea noilor cunoștințe sau comportamente poate fi facilitată sau îngreunată în funcție de metodele selectate.
Metodele reprezintă instrumente esențiale la îndemâna profesorului, iar eficiența activității educative depinde de cunoașterea și utilizarea lor. Profesorul trebuie să cunoască variatele metode disponibile, particularitățile elevilor cu care lucrează și obiectivele pe care le urmărește, astfel încât să devină un creator în ceea ce privește strategiile, metodele și procedeele didactice.
Metoda este o cale de acțiune comună între profesor și elev, având ca scop realizarea procesului de învățare și educație. În cadrul procesului de învățare, metodele folosesc tehnici specifice de instruire. Exemple de metode includ expunerea, conversația, studiul de caz, problematizarea, învățarea bazată pe proiecte, metode de comunicare (expoziție, conversație, lectură), metode de explorare (observație, demonstrație), metode de acțiune (exerciții practice, jocuri de simulare), metode de raționalizare (instruire programată, instruire asistată de calculator).
Metodele interactive de grup reprezintă modalități moderne de stimulare a învățării și dezvoltării personale, începând de la vârste fragede. Aceste instrumente didactice favorizează schimbul de idei, experiențe și cunoștințe prin colaborare și comunicare. Interactivitatea se bazează pe învățare prin comunicare și colaborare, creând situații de învățare centrate pe dorința de cooperare a elevilor și pe interacțiunea socială a grupului.
Implementarea acestor instrumente moderne necesită calități și disponibilități specifice din partea profesorului, cum ar fi deschiderea către noutate, adaptarea stilului didactic, dorința de autoperfecționare, gândirea reflexivă și modernă, creativitatea și flexibilitatea în concepții.
Una dintre metodele folosite în învățarea interactivă este „brainstorming” (asaltul de idei), prin care se stimulează potențialul creativ și gândirea divergentă în grup. Această metodă încurajează participarea activă și asociațiile de idei, implicând toți participanții în identificarea soluțiilor pentru rezolvarea unei probleme.
O altă metodă este „experimentul”, care implică provocarea intenționată a unor procese și fenomene pentru studiu. Această metodă implică antrenarea și activizarea elevilor în procesul instructiv-educativ, dezvoltând procesul intuitiv și promovând descoperirea, aprofundarea și verificarea cunoștințelor.
Metoda experimentului poate fi adaptată și utilizată în învățământul preșcolar pentru a stimula curiozitatea și înțelegerea copiilor față de diferite fenomene sau concepte. Aici este un exemplu de cum această metodă ar putea fi aplicată într-o lecție despre culori:
Scopul: Introducerea și explorarea conceptului de culori prin intermediul unui experiment simplu.
Materiale necesare: cupe de plastic transparente, apă, culori alimentare în diferite nuanțe (roșu, albastru, verde, galben), linguri de plastic sau bețisoare pentru amestecare, hârtie albă
Pasul 1: Pregătirea
Înainte de începerea lecției, pregătiți cupele de plastic și umpleți-le cu apă.
Adăugați câteva picături de culori alimentare în fiecare cupă pentru a obține culori diferite.
Așezați cupele colorate în fața copiilor, astfel încât să poată vedea nuanțele.
Pasul 2: Experimentul
Invitați copiii să se așeze în cerc sau la mese mici.
Arătați-le cupele colorate și întrebați-i dacă știu ce sunt aceste culori.
Spuneți-le că veți face un experiment pentru a vedea ce se întâmplă atunci când amestecăm culorile.
Pasul 3: Amestecarea culorilor
Alegeți două cupe de culori diferite (de exemplu, roșu și albastru) și amestecați conținutul într-o a treia cupă.
Lăsați copiii să observe ce se întâmplă când culorile sunt amestecate. Încurajați-i să descrie rezultatul.
Repetați procesul cu alte combinații de culori, cum ar fi galben și albastru pentru a obține verde.
Pasul 4: Observații și concluzii
După ce ați experimentat cu diferite culori, împărtășiți cu copiii observațiile lor.
Întrebați-i ce au învățat despre amestecarea culorilor și cum pot folosi această cunoaștere în activitățile lor zilnice.
Pasul 5: Lucrări de artă
Pentru a extinde experiența, oferiți copiilor hârtie albă și pensule.
Lăsați-i să experimenteze amestecând culorile pentru a crea propriile opere de artă.
Prin acest experiment, copiii preșcolari vor învăța prin descoperire despre amestecarea culorilor și vor avea ocazia să exploreze într-un mod practic și interactiv. Această metodă îi încurajează să fie curioși, să formuleze întrebări și să tragă propriile concluzii, promovând astfel o învățare activă și angajată.
Metoda „piramidei” (sau metoda „bulgărelui de zăpadă”) îmbină activitatea individuală cu cea desfășurată în grupuri, având ca rezultat soluționarea unei sarcini sau probleme date. Această metodă implică faze precum introducerea problemei, lucru individual, lucrul în perechi, reuniuni în grupuri mai mari, raportarea soluțiilor și luarea deciziilor.
În concluzie, metodele didactice reprezintă unelte esențiale pentru eficiența procesului de învățământ și educare. Alegerea și utilizarea adecvată a acestor metode pot influența semnificativ modul în care elevii/ preșcolarii asimilează cunoștințele și dezvoltă abilități noi.
Bibliografie
1. Crenguţa Lăcrămioara Oprea ( 2008) – “ Strategii didactice interactive”, ed. a III-a, EDP, Bucureşti
2. Ioan Cerghit ( 2005)- “ Metode de învăţământ”, EDP, Bucureşti.
3. Ion- Ovidiu Pânişoară ( 2006) – “ Comunicarea eficientă”, ediţia a III-a, Editura Polirom, Iaşi
4. Rodica Leonte, Mihai Stanciu ( 2004) – “ Strategii activ-participative de predare-învăţare în ciclul primar”, Editura Casei Corpului Didactic, Bacău
5. Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga (s.a.) – “ Metode interactive de grup”. Ghid metodic pentru învăţământul preşcolar, Editura Arves, Craiova
6. Venera Mihaela Cojocariu ( 2004) – “ Teoria şi metodologia instruirii”, EDP, Bucureşti