Într-o societate globalizată, diversitatea culturală este tot mai vizibilă în spațiul public și, implicit, în mediul școlar în care elevii intră în contact direct cu limbi, obiceiuri și viziuni asupra lumii diferite de cele ale propriei comunități. În acest context, școala are datoria de a pregăti elevii pentru a înțelege și a valorifica această diversitate, adică de a dezvolta acestora competența interculturală care presupune mai multe elemente-cheie, distribuite pe trei dimensiuni: atitudini, valori, sensibilitate, pentru dimensiunea afectivă; noțiuni, cunoștințe, înțelegere, pentru dimensiunea cognitivă și capacități, aptitudini, acțiuni, pentru dimensiunea comportamentală (Barmeyer, 2007; Ogay, 2000).
1. Limba și literatura română – spațiu de dialog intercultural
Deși competența interculturală nu este denumită explicit în profilul de formare al absolventului de gimnaziu, aceasta este reflectată atât în competențele-cheie, cât și în programele școlare actualizate, inclusiv în cea pentru limba și literatura română care conține un domeniu nou față de vechea programă și anume Elemente de interculturalitate. Acesta este concretizat prin competența generală 5, Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional, având asociate două competențe specifice și diverse conținuturi ( Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, Clasele a V-a – a VIII-a, p. 27)
Orele de limba și literatura română oferă un cadru ideal pentru dezvoltarea competenței interculturale, datorită caracterului formativ, estetic și comunicativ al disciplinei, dar pentru aceasta profesorul ar trebui să accepte noi roluri: de facilitator al învățării, „mediator cultural”, „moderator al dialogurilor” (Nedelcu, 2008, p. 152). În calitate de facilitator și moderator al dialogurilor, profesorul ar trebui, pe de o parte să creeze un cadru favorabil învățării active și reflecției în care elevii să-și împărtășească părerile, cunoștințele și experiențele legate de interculturalitate, iar pe de altă parte să structureze cât mai eficient comunicarea, ținând seama de caracteristicile individuale și de grup. Ca mediator cultural, profesorul ar trebui să folosească literatura, filmul sau muzica, să proiecteze activități care permit îmbogățirea orizontului cultural al elevilor și, totodată, stimulează interesul pentru alte culturi. Prin lectură, dialog, exprimare scrisă și orală, elevii sunt provocați să exploreze identități, să reflecteze asupra alterității și să-și dezvolte empatia.
2. Exemple de strategii didactice specifice domeniului comunicării orale pentru dezvoltarea competenței interculturale în orele de limba și literatura română
Într-o abordare interculturală, comunicarea orală poate deveni un instrument eficient pentru: încurajarea exprimării propriei identități culturale, promovarea respectului față de opinii și valori diferite, formarea empatiei și a capacității de a asculta activ și fără prejudecăți. Prin urmare, alegerea conștientă a temelor de discuție, a metodelor, a resurselor didactice și a tipurilor de interacțiune poate contribui la dezvoltarea competenței interculturale într-un mod plăcut, coerent și relevant pentru elevi.
În cele ce urmează, voi prezenta câteva exemple de activități ce se pot desfășura în cadrul orelor de limba și literatura română, la gimnaziu, în vederea dezvoltării competenței interculturale a elevilor.
Activitatea 1. Joc de rol: Tabăra de reconectare cu tradițiile românești
Clasa a VII-a
Obiective:
-Exersarea formulelor de salut, adresare și politețe în contexte interculturale;
-Dezvoltarea abilității de adaptare a limbajului în funcție de interlocutor;
-Cultivarea încrederii în exprimarea orală;
-Respectarea principiilor de interacțiune în comunicare.
Descrierea activității:
Profesorul îi invită pe elevi să-și imagineze că sunt într-o tabără din România pentru copiii din diaspora, organizată pentru a-i ajuta pe aceștia să se conecteze mai profund cu tradițiile și cultura românească. Elevii, organizați în perechi, alcătuiesc un dialog în care unul dintre ei este un elev voluntar din România, iar celălalt este un elev român din diaspora. Elevul din diaspora dorește să afle cât mai multe despre tradițiile românești, iar elevul din România prezintă într-un mod persuasiv o tradiție românească.
Dialogul trebuie să includă:
-formule de salut și adresare;
-întrebări despre tradiția prezentată;
-conexiuni cu tradiții asemănătoare din altă tară;
-exprimarea politeții și a mulțumirii.
Câteva perechi de elevi prezintă dialogul în fața clasei.
Evaluarea:
Dialogurile vor fi evaluate de ceilalți elevi și de profesor, având în vedere următoarele criterii: relevanța pentru temă, corectitudinea informațiilor, claritatea formulării, respectarea principiului politeții, folosirea mijloacelor verbale și paraverbale.
Activitate 2: Interviu cultural
Clasa a VII-a
Obiective:
-Formularea și adresarea întrebărilor relevante;
-Dezvoltarea abilității de ascultare activă;
-Exersarea tehnicilor de comunicare orală interculturală.
Descrierea activității:
Etapa I: Documentarea
Elevii, organizați în echipe de câte patru membri, se documentează pe tema respectului și a comunicării în familie, surprinzând norme specifice unei comunități etnice/unui popor, apoi, prin colaborare, elaborează un chestionar cu zece întrebări despre „respect” și „comunicare în familie”.
Etapa a II-a: Interviul propriu-zis
Se vor invita reprezentanți ai unor comunități etnice care vor fi intervievați. În cazul în care în clasa respectivă există copii care aparțin unei alte etnii sau sunt elevi români veniți din străinătate pot fi intervievați acești colegi. De asemenea, se poate simula un interviu cu un personaj dintr-o altă cultură, pornind de la texte literare (de exemplu, basme specifice unor etnii) sau după etapa de documentare elevii vor juca rolul celui care ia interviul sau al intervievatului.
Exemple de întrebări:
-Ce înseamnă pentru dumneavoastră cuvântul „respect”?
-Cum se manifestă respectul în familia dumneavoastră? Puteți da un exemplu?
-În cultura dumneavoastră, există obiceiuri speciale prin care arătați respect față de părinți sau bunici?
-Cum salutați o persoană mai în vârstă în comunitatea dumneavoastră? E diferit de cum îi saluți prietenii?
-Ce gesturi sau cuvinte sunt considerate lipsite de respect în cultura dumneavoastră?
Activitatea 3 Biblioteca vie: Comunități din localitatea mea
Clasa a VII-a
Obiective:
-Exersarea tehnicilor de comunicare orală cu reprezentanți ai unor minorități;
-Identificarea unor stereotipuri și prejudecăți culturale în limbajul propriu și al altora;
-Formularea și adresarea întrebărilor relevante;
-Dezvoltarea abilității de ascultare activă.
Descrierea activității:
Activitatea se poate realiza cu ocazia Zilei Naționale a Minorităților Naționale din din România (18 decembrie), iar „cărțile” sunt reprezentanți ai minorităților din localitate, de exemplu, la o școală din Iași pot fi invitați reprezentanți a cinci minorități: câte un reprezentant al romilor, al armenilor, al grecilor, al rușilor lipoveni, al evreilor. Elevii vor fi „cititorii” care adresează întrebări pentru a le „citi” povestea. Sala de clasă în care se desfășoară activitatea devine un spațiu de lectură: fiecare „carte” stă la o masă, iar „cititorii”, organizați în cinci grupuri egale numeric, vor trece, pe rând, pe la fiecare din cele cinci mese, la aproximativ 10 minute. Dialogul este liber, iar elevii „cititori” trebuie să formuleze și să adreseze întrebări pentru a descoperi specificul comunității reprezentate de „cartea” pe care o citesc. În timpul activității elevii respectă principiile de interacțiune în comunicare și manifestă comportamente specifice ascultării active (acordă atenție vorbitorului, nu întrerupe vorbitorul, oferă feedback).
Evaluare:
La final, elevii se așează în cerc și discută despre ce au învățat din această activitate, ce stereotipuri au avut înainte de activitate și dacă acestea s-au schimbat la finalul activității, cum s-au simțit. Evaluarea activității se face având în vedere următoarele criterii: ascultare activă, empatie, exprimare respectuoasă și reflecție critică și va fi predominant calitativă și nu cantitativă, având în vedere caracterul experiențial și atitudinal al activității. Pentru autoevaluare, elevii vor completa enunțuri lacunare: „M-am simțit ____________. Am înțeles_____________. Cred că m-am exprimat_______.Aș vrea_____________________.
Activitate 4: Dezbatere: Tradiție sau modernitate?
Clasa a VIII-a
Obiective:
-Identificarea și compararea valorilor exprimate prin tradiții și prin elemente ale modernității, din perspective culturale diferite.
-Exprimarea acordului sau a dezacordului într-un mod argumentat și respectuos, în contexte de diversitate culturală.
Descrierea activității:
Elevii sunt împărțiți în două echipe: unii susțin că tradițiile trebuie păstrate (de exemplu: obiceiurile de nuntă, portul popular etc.), iar ceilalți susțin că modernitatea și multiculturalismul trebuie să predomine.
Fiecare echipă are 10 minute să pregătească argumente, apoi urmează o dezbatere ghidată, moderată de profesor.
Evaluare:
Dezbaterea este evaluată având în vedere următoarele criterii: structura și convingerea argumentelor, respectul față de opiniile celorlalți, participarea activă
Activitate 5: Podcast intercultural
Clasa a VIII-a
Obiective:
-Dezvoltarea exprimării orale în contexte interculturale;
-Îmbunătățirea abilităților de colaborare și tehnice;
-Promovarea valorilor interculturale prin mijloace moderne;
Descrierea activității: Elevii organizați în echipe de câte trei membri realizează minipodcasturi pe teme interculturale, abordând subiecte precum: o tradiție românească explicată pentru „publicul larg”, o minoritate din România și valorile sale, ce înseamnă să fii român într-o lume multiculturală. Fiecare podcast va avea un titlu scurt și sugestiv, va include o introducere, un interviu sau monolog și o încheiere. Durata va fi de 10 minute. Se recomandă elevilor să vorbească clar și natural, să repete, dacă este nevoie, să exerseze tonul, intonația și viteza vorbirii, să cronometeze durata, să înregistreze într-un loc liniștit, să taie pauzele prea lungi sau greșelile, să adauge sunete de fundal (muzică discretă, intro). În cadrul echipelor fiecare va avea un rol (narator, tehnic, editor). Podcastul poate fi prezentat în clasă.
Resurse:
-Echipamente audio simple (telefon, microfon);
-Exemple de podcasturi educaționale (afostodata.ro/eduboost-podcast-de-buna-crestere/page/3/)
-Instrucțiuni pentru realizarea unui podcast.
Evaluare:
Podcastul este evaluat având în vedere următoarele criterii: structura și conținutul podcastului, claritatea și expresivitatea vorbirii, implicarea și colaborarea în grup, respectarea limitei de timp.
3. Concluzii
Strategiile de comunicare orală pot contribui în mod semnificativ la dezvoltarea competenței interculturale în învățământul gimnazial, dacă sunt integrate intenționat, în mod reflexiv și adaptate contextului clasei.
Profesorul de limba și literatura română poate contribui la formarea nu doar a unor vorbitori competenți, ci și a unor cetățeni empatici, flexibili, deschiși la dialog, creatori de punți de limbaj în contexte culturale diferite.
Bibliografie
Barmeyer, Christoph, Management interculturel et styles d’apprentissage. Étudiants et dirigeants en France, en Allemagne et au Québec, Presses de l’Université Laval, Québec, 2007
Nedelcu, Anca, Fundamentele educaţiei interculturale, Editura Polirom, Iași, 2008
Ogay, Tania, 2000, De la compétence à la dynamique interculturelles. Des théories de la communication interculturelle à l’épreuve d’un échange de jeunes entre Suisse romande et alémanique, Peter Lang, Berne, 2000
*** Profilul de formare al absolventului, aprobat prin ordinul ministrului educației naționale nr. 6731/28.11.2023
*** Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, Clasele a V-a – a VIII-a, aprobată prin ordinul ministrului educației naționale nr. 3393 / 28.02.2017