Matematica este obiectul care generează la marea majoritate a elevilor eșecul școlar. De aceea cadrul didactic trebuie să creeze un climat instituțional favorabil folosind diverse metode moderne care să-l determine pe elev să se implice activ în procesul instructiv-educativ. Școala nu trebuie înțeleasă ca fiind locul unde educatorul predă și elevii învață. Învățarea devine eficientă doar atunci când elevii participă în mod activ la procesul de învățare: discuția, argumentul, investigația, experimentul devin metode indispensabile pentru învățarea eficientă și de durată.
Toate situațiile, nu numai metodele activ-participative în care elevii sunt puși și care îi scot pe aceștia din ipoteza de obiect al formării și-i transformă în subiecți activi, coparticipanți la propria formare (Elena Joiţa, „Locul şi rolul metodelor activ-participative în învățământul actual“, în Revista de pedagogie, numărul 10).
Metodele active necesită o pregătire atentă, ele nu sunt eficiente decât în condițiile respectării regulilor jocului.
Avantajul major al folosirii acestor metode provine din faptul ca ele pot motiva elevii care au rămâneri în urmă la matematică. Un alt avantaj îl constituie dezvoltarea cognitivă a elevului. Pe de altă parte, dezavantajele sunt resursele temporale, resursele materiale, haosul creat în cadrul grupului de elevi.
În cadrul conținutului Ordinea efectuării operațiilor, la clasa a IV-a, lectie mixtă, etapa de dirijare a învățării, putem atinge următoarele obiective operaționale:
- să identifice operațiile de ordinul I și al II-lea;
- să rezolve corect exercițiile date conținând cele patru operații matematice.
Pentru început profesorul solicită elevilor să împartă o fișă de lucru(mijloc de învățământ) în 3 părți egale. În primul cadran, ȘTIU, vom nota ceea ce știm sau credem că știm despre cele 4 operații matematice, facem referire la semne grafice, proba, ordinea efectuării operațiilor, operații de grad I/II, paranteze rotunde, paranteze pătrate, acolade, rezolvarea de probleme.
În al doilea cadran, VREAU SĂ ȘTIU, profesorul îndrumă elevii să fie îndrăzneți, să caute și să noteze cât mai multe întrebări la care vor să afle răspunsul: Cum se rezolvă exercițiile cu paranteze?; Care este ordinea rezolvării acestor exerciții?; Cum rezolvăm exercițiile fără paranteze, dar care conțin toate operațiile?; Cum rezolvăm probleme printr-un exercițiu?; cum compunem probleme după un exercițiu dat?
În cadrul ultimului cadran, AM ÎNVĂȚAT, vom aloca mai mult timp, chiar putem forma grupe de elevi (forme de organizare) și vom dezbate frontal (formă de organizare) notițele descoperite.
Așadar, metoda activă detaliată face apel la alte metode tradiționale (conversația, explicația, discuția, observația) pentru a duce la bun sfârșit obiectivele propuse inițial. Elevii vor răsfoi manuale, culegeri, auxiliare, platforme (mijloace de învățământ) pentru a răspunde la întrebările din cadranul doi. Metoda ȘTIU/ VREAU SĂ ȘTIU/ AM ÎNVĂȚAT este o metodă cu un feedback rapid, energizant, mai puțin stresant, pe întelesul tuturor și așază informațiile cât mai clar în mintea învățăceilor.
Bibliografie
Bocoș, M.-D. (2013). Instruirea interactivă, București, Ed. Polirom.
Joiţa, E. (1982). Locul şi rolul metodelor activ-participative în învățământul actual. În Revista de pedagogie, numărul 10