Creativitatea este un fenomen complex, o caracteristică general-umană care se manifestă la niveluri diferite în funcție de individ, condiționată fiind atât de contextul social, cât și de mediul cultural. Sarcina de bază a educației este dezvoltarea forțelor creative ale elevului în așa fel, încât activitatea individuală să devină în mod natural și o activitate creativă. Atitudinea pozitivă a profesorului față de creativitate presupune deținerea unor cunoștințe de bază specifice acestei dimensiuni a personalității, manifestarea unui comportament nonconformist prin încurajarea liberei exprimări a opiniilor și orientarea demersurilor rezolutive pe variate moduri de observare. Lui îi revine rolul de a-l face pe elev să înțeleagă necesitatea de a stăpâni procesele de cunoaștere, monitorizare, control și dirijare în propria învățare, de asigura permanent ”învățarea învățării”.
Din această perspectivă, este necesară acordarea unei atenții sporite manierei în care se face evaluarea ‒ acțiune pedagogică cu mare impact asupra elevului ‒, al cărei rol este de a măsura progresul şcolar, a întări motivaţia învăţării, a obişnui elevul cu autoaprecierea, a regla activitatea și a măsura felul în care este receptată informaţia de către elevi. Aceasta nu trebuie să„controleze”rezultatul învăţării, ci trebuie să-l „ajute” pe elev să realizeze acel rezultat, așadar să conducă la o învățare autoreglantă. Elevul învață arta autoevaluării în măsura în care este familiarizat pe parcursul situației de învățare cu criterii de evaluare care-i permit apoi să-și măsoare singur rezultatele activității.
Profesorului îi revine misiunea de a ajuta elevul să stăpânească propria sa evaluare pentru a regla învăţarea.
Utilizarea proiectului ca alternativă de evaluare interactivă reprezintă o modalitate de a pune în valoare creativitatea și capacitățile elevilor, dar și o cale prin care aceștia învață să își asume responsabilitatea pentru propria lor dezvoltare. Definit în metodica limbii române ca activitate realizată individual sau în grup, orientată de un scop productiv și concretizată într-o prezentare cu caracter public, proiectul permite elevului să abordeze tema din perspectiva proprie, să dezvolte abilităţi noi, să coopereze, să imagineze diferite alternative posibile şi să creeze produse. Este un rezultat al imaginației acestora, menit să permită folosirea liberă a cunoștințelor însușite într-un context nou și relevant, o activitate personalizată, elevii putând decide nu doar asupra conținutului său, dar și a formei de prezentare.
Marea diversitate a experiențelor literare și a formelor de comunicare, interdisciplinaritatea accentuată a textelor pun elevii în fața unor orizonturi de cunoaștere mai apropiate de propria experiență cognitivă și de realitățile lumii contemporane. Problema esențială nu mai este astăzi cea a scriitorului și a operei, ci aceea a scriiturii și a lecturii, textul devenind un pretext pentru considerațiile extraliterare. În practica didactică, la capitolul ”scriitori canonici” încă întâlnim, chiar și în manualele școlare pentru ciclul liceal, abordări care nu se mai pot integra organic lumii sensibile inventate în operele studiate.
În cele ce urmează, vom ilustra o abordare a metodei proiectului ca alternativă de evaluare la clasa a X-a, pornind de la textele-suport ale lui Ion Creangă. Termenul de finalizare se poate stabili pentru finalul unității de învățare proza scurtă. Fiind un proces complex, proiectul necesită respectarea unor etape de realizare, o planificare în timp și formarea echipelor de proiect. Etapele realizării unui proiect sunt: alegerea temei, planificarea activității (stabilirea obiectivelor proiectului, formarea grupurilor şi stabilirea sarcinilor de grup, identificarea surselor de informare), cercetarea propriu-zisă, realizarea obiectivelor propuse, prezentarea rezultatelor și evaluarea(cercetarea modului de lucru, a produsului realizat).
În etapa stimulării, după parcurgerea unității de învățare basmul cult, elevii discută sub coordonarea profesorului idei legate de modul particular al scriitorului de a trata această specie literară și de a da viață personajelor prin cuvânt și gestică. Din punctul de vedere al receptării, personajul reprezintă un element important prin valoarea sa de model uman, prin aspectul său memorabil și comprehensibil. Înțelegerea operei literare, a mesajului ei este condiționată de rolul ordonator al personajului în cadrul construcției epice, de natură să o singularizeze. Prin crearea unui brainstorming, profesorul propune elevilor tema de proiect: Personajele lui Creangă reflectate în actualitate.
Obiectivele proiectului derivă din valorile și atitudinile enunțate în programa disciplinei: o abordare mai specifică a personajului din basmul cult, insistând asupra acestuia în sistemul actanțial și asupra importanței discursului, implicarea activă a tuturor elevilor în realizarea proiectului, stimularea capacității de a empatiza cu personajul, descurajarea compilațiilor, abordarea flexibilă a opiniilor, şi a argumentelor celorlalți generarea discuțiilor productive, dezvoltarea abilităților de comunicare, abordarea creativă a tehnicilor de caracterizare prin apelarea la alte arte: muzică, fotografie. Se negociază asupra conținutului, formei și modalităților de prezentare a proiectului.
Produsul final rezultat din activitățile de proiect va fi un album de prezentare a personajelor din trei basme scrise de Ion Creangă. Prima pagina a albumului va conține o prezentare succintă a autorului (repere biografice, operă literară), iar ultima – un cuprins în care să se regăsească fiecare personaj, însoțit de o apreciere critică aparținând unui comentator al operei lui Creangă(alegerile le vor aparține în totalitate elevilor). Personajele vor fi prezentate printr-un scurt text care va viza: date legate de familie, criteriul biologic, rolul lui în narațiune, relații cu alte personaje, descrierea mediului în care trăiește, calități, defecte, scop, o deviză care să reprezinte evoluția lui în basm, citate ilustrative pentru modul de caracterizare, aprecieri ale criticii literare și, ca un exercițiu de imaginație, creionarea unui profil posibil al personajului în realitatea actuală (Ce job i s-ar potrivi dacă ar trăi printre noi? Argumentați.). Elevii vor realiza fotografii care să surprindă câte o ipostază elocventă pentru fiecare personaj, inspirându-se din realitate sau, de ce nu, putând fi ei înșiși subiecții imaginilor. În acest fel, vor încerca să-și materializeze viziunea proprie, își vor valorifica imaginația și vor face asociații inedite cu personajele din viața de zi cu zi. Ca alternativă atractivă pentru elevi, se poate propune asocierea personajului cu o melodie. Cele trei basme vor fi alese de elevi prin supunere la vot. Produsul activităților se poate realiza și sub forma unei reviste digitale, prin aplicația Calameo.
E necesar ca elevii să se implice în așa fel încât să cunoască toate detaliile despre proiectul realizat de echipa din care fac parte. Pe parcursul perioadei de documentare, toți elevii vor culege informații referitoare la biografia scriitorului, conținutul celor trei basme, interpretări ale criticii literare privind personajele analizate. Pentru etapa de realizare a proiectului, se vor avea în vedere: stabilirea atribuțiilor fiecărui membru al grupului (ce personaj alege fiecare, cine va redacta textul de prezentare, cine se va ocupa de paginare), stabilirea calendarului proiectului(întâlnirile în care se va procesa materialul, se vor discuta ideile grupului de lucru, se vor decide soluțiile acceptate de majoritatea elevilor), semnalarea și corectarea erorilor de conținut, de organizare a textului sau acuratețea limbajului. Profesorul poate opta pentru elaborarea unor bănci de date, imagini, idei, dezvoltându-le astfel elevilor abilitatea de organizare a informației. În această manieră, proiectul capătă un aspect al ludicului serios, care concură substanțial la formarea de achiziții. Realizarea formei finale se va face prin discuții de grup privind unitatea de concepție și editare. Fiecare echipă va decide asupra modului de prezentare a materialelor folosite și realizate.
Profesorul monitorizează și evaluează, punând în circulație întrebări, aprecieri, provocări și deschideri pentru schimburi de idei.
Strategia de evaluare a proiectului fiind una de tip holistic, trebuie definită prin criterii negociate sau nu cu elevii, astfel încât sa valorizeze efortul exclusiv al celui implicat în demersul de realizare a proiectului. Evaluarea este prezentă pe tot parcursul proiectului văzut ca proces şi în același timp un produs. Încă de la începutul activității, elevii trebuie să fie familiarizați cu criteriile de evaluare: modul de tratare a temei(utilizarea surselor de documentare, calitatea informației, originalitatea, organizarea materialelor), realizarea proiectului(structura și designul proiectului, tipul și eficiența elementelor inserate în paginile albumului), prezentarea proiectului (captarea atenției publicului, exprimarea și limbajul utilizat). Se evaluează şi abilitățile elevilor de a lucra în grup. În momentul de prezentare a produsului final, se poate opta pentru interevaluare, fiecare grupă urmărind grila de evaluare criterială cu care au fost familiarizați deja; acest lucru îi va ajuta pe elevi să-și interiorizeze trăsăturile muncii de calitate. De asemenea, în evaluare este bine să fie antrenați şi elevii pentru ca aceştia să înveţe să ofere şi să primească feedback pentru o activitate.
E adevărat că gestionarea etapelor specifice proiectului prezintă zone specifice de pericol și capcane și pentru profesor, dată fiind complexitatea rolurilor pe care acesta trebuie să și le asume. Provocarea constă în varietatea competențelor pe care el trebuie să le probeze: formator, organizator, consultant, mentor, facilitator, stimulator al dezvoltării, membru al echipei și mediator. În plus, profesorul trebuie să reziste tentației de a preda sau de a prelua comanda în anumite situații. Una din cele mai valoroase abilități ale unui profesor este aceea de a oferi feedback în legătură cu aspecte precum procesul, produsul și evoluția produsului, dar în practica pedagogică se dovedește a fi o abilitate foarte dificilă din cauza tendinței (derivată din orgoliul profesional)de a le arăta elevilor direcția bună prin simple aprecieri pozitive sau negative.
De ce este utilă o altfel de abordare a unui scriitor care figurează în programa pentru examenul de bacalaureat? Ținând cont că familiarizarea cu poveștile lui Creangă începe în perioada preșcolară, un elev trebuie să treacă prin opera autorului moldovean de mai multe ori, până la terminarea ciclului liceal. Pe de altă parte, „curajoșii” care decid să-l parcurgă în ediții integrale, află destul de repede că trebuie să consulte glosarul de termeni prezent în orice ediție serioasă. Universalitatea scrierilor lui Ion Creangă se poate însă transforma într-o capcană, mai ales când în practica pedagogică este exploatată doar suprafața calmă, „aparența” simplității ei dezarmante, ignorându-se tocmai profunzimea ei. Prin antrenarea elevilor într-un demers de cercetare, se poate depăși prejudecata potrivit căreia creația marelui clasic nu ridică probleme deosebite de receptare și interpretare sau, simplificând, Creangă mai este încă văzut ca un „scriitor pentru copii”. Elevii vor fi motivați să descopere singularitatea unei opere care refuză „să îmbătrânească” și să-și valorifice din plin creativitatea.
În concluzie, proiectul ca metodă care învinge stereotipia actului de evaluare eliberează elevii de frustrarea și tensiunea generate în mod obișnuit de notare, dezvoltându-le curajul de a-și asuma riscuri ‒ premisă absolut necesară exprimării creativității.
Bibliografie
Marinescu, Mariana – Tendințe și orientări în didactica modernă, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2007.
Pamfil, Alina – Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45 , 2004.
Sălăvăstru, Dorina – Psihologia educației, Editura Polirom, Iași, 2004.
Ștefan, Mircea – Teoria situațiilor educative, Editura Aramis Print S.R.L., București, 2003.