Acest articol prezintă câteva informații despre participarea mea, în perioada 5-9 august 2024, la cursul de formare „Stress management and burn out. A tangible way toward resilience” desfășurat în Livadia, Grecia. Un subiect de interes a constituit conceptul de wellbeing. De ce ar trebui să fim fericiți?
Activitățile s-au desfășurat pe parcursul a cinci zile și au vizat:
- Înțelegerea și aplicarea Modelului Tri-Antropo-Type pentru bunăstarea personală și comunitară;
- Gestionarea stresului prin tehnici de flux de energie;
- Conceptul de Wellbeing. Starea de bine în școală. Bunăstare în vremuri străvechi-Delphi.
- Sustenabilitate și promovarea practicilor durabile în viața de zi cu zi și în mediul educațional;
- Educație ecologică și starea de bine în mediul educațional și comunitate.
Wellbeingul este un concept multidimensional referitor la bunăstarea socială, fizică, financiară, a comunității, precum și cea a carierei .
În grădiniță, dar și în sala de grupă, starea de bine este strâns legată de joc, învățare și motivație. Având în vedere că preșcolarii își petrec o bună parte din timp în grădiniță, aceasta trebuie să fie un loc favorabil pentru conturarea stării lor generale de bine, cu toate aspectele sociale, fizice și emoționale.
Ce presupune această stare de bine?
Una dintre modalitățile prin care reușesc să creez acea stare de bine preșcolarilor mei este dezvoltarea comportamentului social-empatic.
Pentru exemplificare, prezint în continuare un joc pentru dezvoltarea empatiei, jocul „Pune-te în papucii altuia”, desfășurat cu preșcolarii grupei mari „Buburuzele”. În urma desfășurării acestui joc, copiii au învățat să identifice corect emoțiile şi etichetele verbale corespunzătoare.
Fiecare preșcolar a ales o imagine, după ce în prealabil a fost legat la ochi cu o eşarfă. Li s-a cerut copiilor să identifice emoţia persoanei din imagine, încălțând o pereche de papuci mari, care erau ai altui copil. Ei și-au imaginat că intră în papucii personajului extras.
„Cum crezi că se simte?”
Copiii au fost întrebaţi în ce situaţie s-au simţit la fel ca şi persoana din imagine.
„Tu când te-ai simţit la fel ca ea/ el?”.
Au fost încurajați să găsească posibile explicaţii pentru modul în care se simte persoana respectivă:
„Ce crezi că s-a întâmplat?”
„De ce e bucuros/ furios/ trist?”
„Îi este teamă?”
„Este surprins?”
Pentru a veni în sprijinul preșcolarilor, am desfășurat jocul ,,Emoții colorate” în cadrul căruia fiecare copil a ales o insectă (fiecare insectă are o anumită culoare) aflată pe masă. După ce fiecare a ales, le-am precizat acestora că fiecare culoare reprezintă tipul de experiență, ce urmează să fie povestit.
ROȘU-o amintire când s-a simțit iubit;
GALBEN-o amintire când a fost invidios;
ALBASTRU- o amintire când a fost supărat;
VERDE-o amintire când a râs mult.
MOV- o amintire când a fost recunoscător;
PORTOCALIU- o amintire când a fost vesel.
Doar exersând, preșcolarul va putea să identifice emoția, să o recunoască în diferite contexte și apoi să o gestioneze. Ideea generală a acestor jocuri este acea de a stimula un sentiment de bine, dar mai ales realizarea unui grup unit, în care fiecare copil va ști despre colegul său care îi sunt plăcerile, dar și nevoile sale.
Bibliografie
• Suport de curs:,,Stress management and burn out. A tangible way toward resilience”, furnizor de curs: Diefthinsi Defterovathmias Ekpaidefsis Viotias;
• Nedelcu, A., Ulrich Hygum, C., Ciolan, L., Țibu, F., Educație cu stare de bine-După o rețetă româno-daneză, București, 2018.