Știm cu toții că școala joacă un rol important, cel mai important în viața elevilor noștri, iar așteptările legate de acest lucru sunt pe bună dreptate cele legate de educație, nicidecum cele legate de instabilitatea sau nesiguranța copiilor. Așteptările legate de școală sunt și cele referitoare la gestionarea emoțiilor, a sentimentelor și experiențelor de viață, fie ele pozitive ori negative deopotrivă. Dezvoltarea cognitivă și sănătatea mintală a elevilor este dezideratul oricărei școli care oferă un învățământ de calitate, dar și cea mai mare dorință a unui părinte responsabil. În ultimi ani, se observă răspândirea acută/ dureroasă chiar, am putea spune, a unui fenomen absolut nedorit și care conferă instabilitate emoțională elevului dar și școlii, bullyingul. Amploarea pe care a luat-o acest fenomen precum și viteza cu care se propagă în toate mediile ne obligă să sporim vigilența, să ne perfecționăm, pe acest palier, să învățăm, atât noi ca dascăli, cât și elevii, cum să facem față acestei uriașe provocări.
Bullying-ul, conform ultimelor definiri ale termenului, este una dintre cele mai complexe , dacă nu cea mai complexă formă de comportament agresiv și violență. Nu toate actele de violență reprezintă o acțiune de bullying, însă multe din cele mai banale conflicte între elevi devine o formă de bullying, lucru care poate fi ușor observat și în școala românească. Conform unui studiu publicat de O.M. S. privind comportamentul sănătos al copiilor de vârstă școlară, bullyingul apare atunci când un elev este agresat fizic prin lovire, împingere, constrângere fizică , verbal prin amenințări, tachinare, insulte, șantaj, poreclire, sau emoțional prin excludere intenționată din grup, manipulare, fără a exista un pretext pentru această acțiune. Într-unul din studiile realizate, un băiat de 9 ani din Marea Britanie spune că:
„… Și bullying poate fi și atunci când prietenii tăi se întorc împotriva ta și nu mai vrei să te duci la școală.” (Iossifov, 2016) – un exemplu extrem de grăitor în acest sens.
Concluziile studiilor realizate de mai mulți cercetători au arătat că implicarea elevilor în discuții cu privire la modul în care ei definesc, experimentează și abordează bullying-ul în școală sau in afara ei, a avut și o altă parte foarte importantă. Le-a garantat copiilor dreptul de a participa la discuții care îi privesc în mod direct, vorbind despre probleme și nevoile lor. Ținând cont de aceste lucruri aflate din lecturile de specialitate, putem afirma si noi ca și Iosiffov, că am reținut două lecții principale din discuțiile purtate cu elevii mai ales în cadrul orelor de dirigenție dar și în discuțiile particulare din cabinetul CES: e important să implicăm întotdeauna copii în discuțiile și actiunile legare de bullying și să-i luăm în serios întotdeauna pentru că vom avea șansa să aflăm de la sursă adevărul. Demersul acesta nu este deloc unul simplu, însă practica ne arată că rezultatul este unul pozitiv dacă există colaborare, înțelepciune și strategii.
Ce înseamnă de fapt bullying? Termenul vine din engleza(evident) și înseamnă a intimida, a speria, a domina. Bully- este „o persoană care își folosește puterea și tăria sa pentru a speria sau răni persoanele mai slabe” (Oxford Advanced Learners Dictionary, 2).
Foarte mulți oameni de știință de toate tipurile s-au aplecat asupra fenomenului în ultimii ani. Între aceștia, Olweus (și alții) constată că într-un „cerc de bullying” tipic sunt implicați o gamă întreagă de protagoniști (Olweus, 2001). Important de notat este că distribuția rolurilor nu este statică, rolurile se pot schimba în mod dinamic între elevii care interacționează.
Atât din studiile de specialitate, cât și din practica educațională, observăm că oricine poate fi agresat; nu există o corelare directă între aspectul fizic, caracteristicile personalității și riscul de expunere la bullying. Victimele ar trebui să nu aibă niciun fel de răspundere sau vină pentru situația în care sunt implicați și nu pot fi găsiți vinovați pentru aceasta.
Cum putem recunoaște că un copil este agresat sau este implicat în bullying ca agresor? Am selectat din Manualul pentru profesori și personalul școlar câteva dintre „simptomele” unui elev agresat:
- Lipsește des de la școală sau întârzie;
- Are probleme cu temele școlare și o scădere vizibilă a notelor:
- Este deseori singur și exclus de către restul elevilor din activitățile de grup în timpul pauzelor;
- Este pârît și nu este luat în serios de către ceilalți, de ex.: neapreciat din cauza aspectului său;
- Este ales ultimul în jocurile de echipă;
- Devine retras, pare supărat, nefericit, încordat, înlăcrimat, abătut sau neajutorat;
- Arată semne de schimbări neașteptate de dispoziție, de ex.: este tăcut, ursuz, retras;
- Devine deosebit de emoționat când trebuie să vorbească în fața întregii clase;
- Apare cu tăieturi, contuzii sau alte leziuni inexplicabile, haine sau obiecte personale rupte sau deteriorate;
- Deseori stă în apropierea unui adult.
- Refuză să spună ce nu este în regulă.
Aceste câteva semnale trebuie să ne facă pe noi ca adulți să luăm poziție. Cum? Prin intervenție promptă și de specialitate. În fiecare școală din România există o comisie specială cu responsabilitatea principală de prevenire a tuturor formelor de violență în cadrul școlii. Comisia e formată dintr-un profesor, un membru al echipei de conducere a școlii, un membru din cadrul personalului auxiliar al școlii și un reprezentant al elevilor. Această comisie trebuie informată ori de câte ori are loc un incident de bullying în cadrul școlii, care trebuie abordat.
Cu toate acestea, când vine vorba de bullying, se constată că sunt destul de puțini profesori din România sunt conștienți de problemele legate de acest fenomen. Deseori acesta este motivul pentru care ignoră comportamentul de bullying, care nu este abordat în mod adecvat la nivel de școală.
* * *
– Manual pentru profesori și personalul școlar –
Această publicație a fost realizată în cadrul Proiectului “Introducing participatory and child-centered approach for early identification and prevention of bullying in school setting in 7 eu countries” just/2013/dap/ag/5372