Scurtă radiografie transversală a sistemului de învățământ românesc contemporan

Problemele actuale ale sistemului de învățământ sunt variate și complexe, iar acestea includ scăderea motivației pentru învățare, migrația părinților din țară, consumul de droguri, comportamentele sexuale nesigure, bullying-ul și violența în școli. Nici noi, adulții nu suntem străini de vinovăție privind această problematică spinoasă. Da, suntem vinovați prin neimplicare, blazare, „lasă că se poate și așa”, ”nu mi-am propus să devin eu, salvatorul lumii”! … și totuși, de ce ai ales să fii cadru didactic? Ce nobil sună: „învățătorule”! Și cât de departe sunt unii! Este nevoie de modele și de specia tot mai rară a nobilului domn Trandafir, care cu blândețe, răbdare și profesionalism, să șlefuiască caractere nu pentru a le face uniforme ci pentru a le da viață și strălucire!

Să deschidem cutia Pandorei specifice școlii românești actuale, împreună cu posibilele cauze, manifestări și soluții:

1. Scăderea motivației pentru învățare

Cauze: lipsa relevanței și a conexiunii conținutului curriculumului cu viața reală, presiunea de a obține rezultate bune la examene sau de a se conforma unor standarde academice ridicate, nerecunoașterea diversității stilurilor de învățare, infrastructura școlară necorespunzătoare, lipsa resurselor, metode de predare monotone și neinspirate, probleme personale, de sănătate mentală sau dificultăți de adaptare socială.

Manifestări: absenteism, lipsa implicării în activitățile școlare, rezultate slabe la evaluări, lipsa dorinței de a învăța.

Soluții: promovarea învățării active și experiențiale, diversificarea metodelor de predare și evaluare, conectarea materiei de învățământ la viața reală, oferirea de suport individualizat și consiliere psihologică.

2. Părinți plecați din țară

Cauze: Oportunități de muncă mai bune în alte țări, instabilitate economică și politică în țara de origine, lipsa accesului la servicii de învățământ de calitate.

Manifestări: absenteismul părinților la evenimentele școlare, lipsa suportului emoțional și financiar pentru copii, creșterea riscului de abandon școlar.

Soluții: programe de sprijin pentru copiii cu părinți plecați, crearea de rețele comunitare de suport, îmbunătățirea oportunităților economice și a condițiilor de muncă în țară.

3. Consumul de droguri, comportamente sexuale nesigure

Cauze: presiunea grupului, acces facil la substanțe și informații despre comportamente sexuale, lipsa educației adecvate privind sănătatea sexuală și drogurile.

Manifestări: creșterea cazurilor de consum de droguri, sarcini nedorite, răspândirea bolilor cu transmitere sexuală.

Soluții: implementarea unui curriculum comprehensiv de educație sexuală și droguri, promovarea comportamentelor responsabile, programe de consiliere și sprijin pentru tineri.

4. Bullying-ul în școli și în mediul online

Cauze: lipsa supravegherii adecvate, conflictele nerezolvate între elevi, discriminarea și intoleranța.

Manifestări: victime traumatizate, absenteism școlar, deteriorarea climatului de învățare.

Soluții: implementarea de politici și proceduri clare împotriva bullying-ului și a violenței, educație pentru elevi și cadre didactice despre prevenirea și gestionarea conflictelor, promovarea culturii de respect și acceptare în școală.

5. Violența verbală și fizică în școală

Aceasta reprezintă o problemă serioasă care afectează nu doar mediul educațional, ci și sănătatea mentală și dezvoltarea personală a elevilor implicați.

Cauze:

  • Factori socio-economici: sărăcia, lipsa accesului la resurse, segregarea socială și economică pot contribui la comportamente agresive.
  • Stres familial și personal: abuzul, divorțul sau lipsa de sprijin emoțional, pot duce la comportamente agresive.
  • Exprimarea comportamentului violent din partea adulților sau a grupurilor sociale
  • Stigmatizare și discriminare: cei marginalizați sau discriminați pot fi mai susceptibili să recurgă la violență pentru a-și exprima frustrările.
  • Lipsa de management al furiei și conflictelor.

Manifestări:

  •  Violență verbală: insulte, amenințări, hărțuire verbală sau răspândirea de zvonuri.
  • Violență fizică: împingeri, lovituri sau chiar bătăi între elevi.
  • Intimidare prin dominare sau umilire a altor elevi, atât verbal cât și fizic.
  • Cyberbullying – utilizarea internetului și a rețelelor sociale pentru a hărțui, intimida și umili.
  • Excludere socială: ignorarea, izolarea sau marginalizarea unor elevi din grupurile sociale.

Soluții:

  • Educație și conștientizare: promovarea unei culturi a respectului și a empatiei în școli, abordarea problemelor de comportament și relaționare.
  •  Accesul la servicii de consiliere și suport emoțional pentru elevi, pentru a-i ajuta să-și gestioneze emoțiile și conflictele în mod sănătos.
  • Implicarea părinților și comunității în promovarea unui mediu școlar sigur
  • Implementarea unor politici și reguli clare privind comportamentul în școală, cu consecințe adecvate pentru comportamentele violente sau intimidante.
  • Identificarea și intervenția timpurie în comportamentele agresive sau conflictuale, pentru a preveni escaladarea și recurența acestora.
  • Asigurarea unei pregătiri adecvate pentru cadrele didactice în gestionarea conflictelor și promovarea unui mediu de învățare sigur și inclusiv.

6. Non-valorile promovate de mass-media

Impactul non-valorilor promovate de mass-media asupra educației poate fi considerabil și poate influența în mod negativ atitudinile, comportamentele și percepțiile elevilor.

Cauze:

  • Excesul de conținut negativ: Mass-media poate supraîncărca mediul cu conținut negativ, precum violența, sexualitatea exagerată sau comportamentele antisociale, care pot distorsiona percepțiile și valorile elevilor.
  •  Focusul pe senzațional și ratinguri pentru atragerea publicului, chiar dacă se utilizează conținut controversat, ce poate contraveni valorilor și principiilor educaționale
  • Lipsa de responsabilitate și control parental: Accesul necontrolat la conținut media poate permite expunerea copiilor și adolescenților la materiale inadecvate pentru vârsta lor.
  • Promovarea unor modele de comportament și stiluri de viață superficiale sau nerealiste de către celebrități poate influența negativ percepțiile și valorile elevilor.
  • Manipularea și dezinformarea prin care mass-media poate distorsiona percepțiile și valorile elevilor.

Manifestări:

  • Adoptarea non-valorilor ca normă: Elevii pot începe să adopte comportamente și atitudini negative, precum violența, egoismul sau superficialitatea, ca rezultat al expunerii excesive la conținut media inadecvat.
  • Scăderea performanței școlare: Concentrarea excesivă asupra mediului media poate duce la scăderea interesului și a motivației pentru învățare și performanță școlară.
  • Creșterea comportamentelor antisociale: Expunerea la conținut media negativ poate contribui la creșterea comportamentelor antisociale, cum ar fi bullying-ul, agresiunea sau incitarea la comportamente ilegale.
  • Impactul asupra dezvoltării emoționale și sociale: Non-valorile promovate de mass-media pot influența dezvoltarea emoțională și socială a elevilor în mod negativ, afectându-le capacitatea de a stabili relații sănătoase și de a face alegeri responsabile.

Soluții:

  • Promovarea educației media și a gândirii critice în școli, pentru a ajuta elevii să analizeze și să evalueze în mod critic conținutul media și să înțeleagă impactul acestuia asupra lor.
  • Promovarea dialogului deschis și a comunicării între părinți, educatori și comunitate pentru a încuraja o abordare responsabilă în ceea ce privește accesul și consumul de media.
  • Reglementare și control parental: Implementarea unor politici și tehnologii pentru a restricționa și monitoriza accesul la conținut media inadecvat de către copii și adolescenți.
  • Promovarea unui conținut media pozitiv
  • Implicarea în producția de conținut media: Încurajarea elevilor să participe activ în producția de conținut media pozitiv și să-și exprime propriile idei și valori în mediul media.
  • Politici și reglementări care să protejeze interesele copiilor și adolescenților privind conținutul media mass-media; respectarea standardelor etice și valorilor sociale.

Abordarea acestor probleme necesită colaborare între autorități, instituții educaționale, comunitate și familii pentru a asigura un mediu de învățare sigur, sănătos și motivant pentru toți elevii. Rezolvarea lor însă, necesită o abordare holistică și integrată, care să se axeze pe: modernizarea infrastructurii școlare, acces la tehnologie și resurse educaționale, actualizarea curriculumului, promovarea competențelor digitale, a gândirii critice și a abilităților de rezolvare a problemelor, promovarea metodelor de predare centrate pe elev (care să încurajeze participarea activă, colaborarea și învățarea experiențială, formarea și sprijinirea cadrelor didactice), atragerea unor tineri absolvenți valoroși în sistemul educativ, implicarea părinților și a comunității, evaluarea și monitorizarea performanței.

Bibliografie

  1. r3media.ro/cele-10-probleme-capitale-ale-invatamantului-preuniversitar/
  2. evz.ro/adevaratele-probleme-ale-scolii-romanesti-analiza-presedintelui-academiei-romane.html
  3. www.salvaticopiii.ro/ce-facem/protectie/protectie-impotriva-violentei/prevenirea-violentei-in-scoala/prevenirea-bullying-ului-in-scoli-si-gradinite
  4. www.reginamaria.ro/articole-medicale/bullying-ul-si-efectele-unui-fenomen-distrugator
  5. www.psih.uaic.ro/anale-psih/wp-content/uploads/sites/10/2021/01/3.-Violența-în-mediul-școlar.-Percepții-ale-actorilor-implicați.pdf
  6. eduform.snsh.ro/images/pdf/violenta-feb2020.pdf

 

prof. Angela Victoriu

Liceul Tehnologic Paul Dimo, Galați (Galaţi) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/angela.victoriu

Articole asemănătoare