Sarcinile de învățare bazate pe investigație reprezintă o abordare pedagogică inovatoare ce transformă procesul educațional în învățământul preșcolar, permițând copiilor să devină mici cercetători ai lumii din jurul lor. Acest tip de sarcini presupun crearea unui context în care preșcolarii sunt încurajați să exploreze, să pună întrebări și să descopere răspunsuri prin observare directă, experimentare și raționament, axându-se pe implicarea lor activă și pe dezvoltarea gândirii critice. Prin intermediul acestora, educatorul facilitează cunoașterea, ghidând copiii să formuleze ipoteze, să observe fenomene, să experimenteze și să tragă concluzii, cultivând astfel nu doar cunoștințe, ci și abilități esențiale pentru viitor.
Valoarea educațională a sarcinilor bazate pe investigație constă în capacitatea lor de a încuraja curiozitatea naturală a copiilor, de a dezvolta abilitățile de observare și descriere, de a facilita înțelegerea conceptelor științifice precum gravitația, și de a promova cooperarea în grup și comunicarea ideilor. Această metodologie didactică stimulează dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de rezolvare a problemelor încă de la vârste fragede, pregătind copiii pentru provocările viitoare ale învățării. Exemplul activității „Pământul, Soarele și Luna în Univers” ilustrează perfect cum pot fi explorate concepte științifice complexe într-un mod accesibil, interactiv și captivant pentru preșcolari, transformând curiozitatea în cunoaștere structurată.
Sarcină de învățare pentru învățământul preșcolar: „Explorăm sistemul solar”
Grupa: Mare
Forma de organizare a preșcolarilor: pe etape, în echipe
Durata: 2 zile
Activitatea va fi împărțită în sesiuni scurte, de 15, 20, 30 minute, intercalate cu pauze de reflecție sau de joacă. În prima zi sarcina de învățare bazată pe investigație va ocupa din timpul zilei: 20 minute pentru introducere în activitate, stimularea curiozității și formularea ipotezie; activitatea propriu zisă cu observarea și experimentele 60 minute cu momente de reflecție intercalate. A doua zi va fi de recapitulare, reflecție, schimb de impresii după continuarea investigației acasă: 30 minute reamintirea sarcinii de investigație și a ipotezei; crearea jurnalului tematic 30 minute (toate acestea în activitatea de dimineață). După amiază avem evaluare + crearea unui baner 30 minute.
Scopul sarcinii de învățare: Cercetarea minuțioasă a celor trei componente ale Universului, din punct de vedere fizic și al funcționalității acestora, pentru a înțelege care este rolul lor asupra oamenilor.
Obiectivele sarcinii de învățare:
- Încurajarea curiozității și explorării prin investigarea celor 3 componente ale Universului.
- Dezvoltarea abilităților de observare și descriere a celor trei componente ale Universului..
- Înțelegerea conceptului de gravitație.
- Încurajarea cooperării în grup și comunicarea ideilor.
- Dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de rezolvare a problemelor.
Descrierea sarcinii de învățare:
Titlu: ”Pământul, Soarele și Luna în Univers”
Context: Copiii vor fi mici investigatori ai celor trei componente ale Universului, cunoscute de ei partial, dar fiind curioși să afle mai multe informații vom desfășura această activitate de investigare. Întrebările lor anterioare, care ne-au orientat catre investigație au fost:
-Ce este Soarele?
-De ce Luna face mai puțină lumină decât Soarele?
-Cine poate ajunge la Soare
-De ce se mișcă Soarele pe Cer?
-Cum stă Pământul în Univers?
Formularea sarcinii educative de învățare bazate pe investigație a presupus crearea unui context în care elevii să exploreze, să pună întrebări și să descopere răspunsuri prin observare, experimentare și raționament: machete cu cele trei componente ale Universului, binocluri, telescop, imagini tematice A3. Aceasta se axează pe implicarea activă a copiilor și pe dezvoltarea gândirii critice.
Dar cum să menținem interesul copiilor pe parcursul unei activități atât de lungi?
Prin alternarea activităților: o să îmbinăm observațiile cu alte activități conexe (desene, povești, jocuri); prin feedback imediat: discutăm după fiecare acțiune importantă despre ce au observat și încurajăm curiozitatea; finalul să fie interactiv: pregătim o prezentare sub formă de poveste create de noi cu ceea ce am descoperit.
Pașii sarcinii de învățare:
1. Stimularea curiozității -10 minute
Copiii vor fi așezați pe pernuțe, pe parchet. În mijlocul este o machetă haioasă cu cele trei componente realizate din sfere de carton, colorate specific și prinse cu agrafe Milton. Alte materiale prezente în jurul lor vor fi: flipchart cu denumirile celor trei, scrise cu litere de tipar pentru a vedea copiii scrisul; imagini A3 cu Pământul, Soarele și Luna, binocluri, telescop. Toate aceste materiale au utilități educative diferite pentru copii, astfel încât să acopere sfera limbajului, cognitivă, socială, necesare înțelegerii temei de investigație planificate. Sunt adresate întrebări deschise pentru a stimula curiozitatea:
-Ce credeți că sunt acestea?
-Unde locuiesc ele?
-Ce rol au pentru noi oamenii?
2.Formularea unei ipoteze 10 minute
Copiilor le este adresată întrebarea: ce credeți că s-ar întâmpla pe Pământ dacă nu ar mai exista Soarele și Luna?
-Nu ar mai fi lumină
-Nu ar mai fi căldură.
-Copiii nu s-ar mai putea juca, oamenii nu ar mai putea face nimic.
3.Observarea celor trei componente ale Universului – Investigăm împreună – 20 minute
Copiii vor asculta povestea ”Cu avânt înapoi spre Pământ”, o călătorie în vis a unui băiețel. Din această poveste ei află informații despre Lună, Soare și Pământ. Apoi lămurim împreună care sunt rostul și locul lor în Univers. Mă asigur că au înțeles detaliile importante invitându-i să privească și planșele tematice și adresându-le întrebări de genul:
-Cum arată Pământul?Dar Luna?Dar Soarele?
-Ce s-ar întâmpla daca nu ar exista Luna?Ce s-ar întâmpla daca nu ar exista Soarele?
-Ce legătură există între Soare și Pământ?
Aceste întrebări și răspunsurile lor vor duce la alte întrebări din partea copiilor. Răspunsul la întrebări îl vom afla din experimente.
4.Experimentarea – Pentru aceste întrebări de problematizare se vor face experimentele corespunzătoare – 30 minute
Experimentul „Ziua și noaptea”. Copiii sunt invitați să se miște prin încăpere; la un moment dat jaluzelele se trag, se face întuneric, vor observa că Pământul rămâne fără lumină și de aici consecințele pentru oameni, pentru celelalte viețuitoare și pentru întreaga planetă. Soarele din machete va fi luminat cu un beculeț aflat în interior și acesta va fi un moment distractiv pentru copii, deoarece odată cu luminarea planetei Pământ începe ”sunetul vieții”(fundal sonor de pe laptop), copiii încep să se miște și să se bucure de lumina soarelui. fiecare copil va primi un stiker cu soare în piept.
Al doilea experiment: copiii stau pe pernuțele lor, jaluzelele se trag, se face întuneric, se aprinde lumina din interiorul Lunii, dar se stinge de tot, iar copiii observă că nu își mai pot vedea nici mânuțele în fața ochilor. La aprinderea luminii din machetă copiii observă că pot zări așa ca noaptea, lucrurile din jur . Preșcolarii sunt invitați să vadă pe o planșă o imagine cu un grup de cercetători care au spus că dacă luna nu ar exista: noaptea ar atât de întuneric încât nu am putea vedea nimic, Pâmântul s-ar roti mai repede în jurul Soarelui și ziua ar fi mai scurtă. Pentru reflecție și pentru interactivitate copiii primesc câte două benzi, una bleu și una neagră și vor face un exercițiu care simbolizează scurtarea zilei prin ruperea bucății de hârtie bleu: ”Rupeți cât credeți că s-ar micșora ziua dacă luna nu ar exista. Sunt încurajați și copiii să spună ce alte consecințe ar fi pentru oameni dacă ar dispărea Luna.
Moment de destindere; copiii vor fi invitați să se joace cu binoclurile și cu telescopul. O echipă de copii va participa la jocul cu binoclurile, alta la telesop, apoi vor face schimb de locuri. Vor vedea obiecte mai apropiate și altele aflate la distanță, așa cum există și Soarele și Luna în raport cu Pământul. Tot acum copiii verbalizează ceea ce au observat până acum, discută păreri proprii despre cum văd ei Universul și își fac planuri mers la Planetarium împreună.
Pentru a duce sarcina de lucru în realitate, în spațiul personal al copilului, aceștia sunt încurajați să se întâlnească seara la cine are telescop și să observe cerul.
4. Analiza rezultatelor – Ce am învățat? – 30 minute
A doua zi, sunt reamintite sarcina de învțare și ipoteza.
Copiii povestesc ce au mai descoperit acasă cu părinții, cum a fost observarea prin telescop, seara.
Copiii sunt încurajați copiii să împărtășească ceea ce au înțeles și să discute în grup despre rezultate.
-Ce se întâmplă cu oamenii daca nu au lumină? Ce se întâmplă cu viețuitoarele dacă nu au lumină și caldură?
-Cum afectează Planeta Pământ absența Lunii?
După discuții, copiii sunt ajutați să își formuleze concluziile despre cum ajută soarele să fie viață pe Pământ și cum ajută Luna.
5. Crearea unui jurnal de investigație al grupei.
Copiii vor lucra pe echipe de câte 3, timp de aproximativ 30 minute. Fiecare copil din echipă participă cu lucrarea sa la crearea jurnalului. Copiii își impart sarcinile: cineva desenează Pământul, cineva desenează Soarele, altcineva desenează Luna. Copiii au observat că există și planete în Sistemul Solar și vor avea la îndemănă imagini pentru decupat și inserat într-o pagină de jurnal.
Copiii vor fi întrebați și dacă știu ce adresă are Pământul. Vom crea împreună o adresă, pe care o vor trece în jurnal:
Țara: Calea Lactee; Orașul Sistemul Solar; Strada Orbita Pământului din Sistemul Solar.
6. Reflecție și concluzii – 10 minute
Copiii sunt întrebați:
-De ce face bine Soarele?
-De ce trebuie să existe Luna?
-Sunt prieteni cei trei?
Concluzionăm că ipoteza noastră a fost corectă: absența Soarelui și a Lunii duce la împiedicarea vieții normale pe Pământ.
La finalul celei de a doua zi, copiii completează un baner alb cu imagini tematice, creând povestea investigației lor: ”Pământul, Soarele și Luna în Univers”.
7. Evaluare – 10 minute
Va fi apreciată participarea activă la experimente, capacitatea de a descrie ce fac Soarele, Pământul și Luna, creativitatea în realizarea desenelor, capacitatea de a răspunde la întrebări simple despre zi-noapte, beneficiile Soarelui și ele Lunii pentru Pământ.
Bibliografie
1. Curriculum pentru educație timpurie 2019.
2. Muste Delia, Proiectarea didactică în învățământul preșcolar, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2022.