Articolul reflectă experiența participării la selecția metodiștilor pentru anul școlar 2025–2026, la disciplina Pedagogie, din perspectiva unui cadru didactic implicat în consiliere școlară și formarea viitoarelor generații de profesori. O reflecție despre sensul profesiei, colaborare și rolul metodistului ca partener în învățare.
Selecția metodiștilor organizată de Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud pentru anul școlar 2025–2026 a fost mai mult decât o etapă de evaluare profesională. A reprezentat un moment de reflecție asupra rolului metodiștilor în sistemul educațional actual: facilitatori ai schimbului de bune practici, promotori ai colaborării și ai educației socio-emoționale. Articolul subliniază importanța dimensiunii reflexive și etice a acestei misiuni, precum și responsabilitatea celor care primesc încrederea de a contribui la formarea colegilor din rețea.
Cuvinte-cheie: metodist, pedagogie, consiliere școlară, formare profesională, educație emoțională, practică pedagogică, colaborare, reflecție educațională
Participarea mea la selecția metodiștilor ISJ Bistrița-Năsăud, pentru disciplina Pedagogie din cadrul CJRAE Bistrița-Năsăud, a fost o experiență de învățare și reflecție. Ca îndrumător de practică pedagogică la Colegiul Național „George Coșbuc” din Năsăud, am privit acest proces nu doar ca pe o validare profesională, ci și ca pe o continuare firească a unui parcurs bazat pe mentorat, colaborare și învățare reciprocă. Conform metodologiei de selecție, procesul a inclus evaluarea portofoliului profesional și interviul de specialitate, ambele menite să evidențieze competențele de comunicare, experiența didactică și implicarea în dezvoltarea resursei umane (Ministerul Educației, 2024).
Rolul metodiștilor în sistemul educațional
Metodistul este mai mult decât un evaluator de practici. Este un facilitator al învățării între colegi, un reper profesional și moral. Literatura de specialitate subliniază rolul său dublu: de expert reflexiv și de promotor al colaborării pedagogice (Fullan, 2014). Într-un context educațional marcat de reforme curriculare și accent pe competențe, metodistul devine puntea între teorie și aplicabilitate, între documentele de politică educațională și realitatea concretă a clasei.
Pedagogia ca spațiu al formării prin colaborare
Pedagogia, în sensul său profund, presupune formarea prin relație. Experiența ca îndrumător de practică pedagogică m-a convins că mentoratul nu se rezumă la transmiterea de cunoștințe, ci implică un proces de modelare reciprocă. Studiile recente (Glava & Glava, 2021) arată că dezvoltarea competențelor metacognitive și reflexive ale elevilor și viitorilor profesori depinde de modul în care formatorul creează contexte autentice de învățare colaborativă. În acest sens, metodistul devine un mediator al reflecției, capabil să ghideze procese de învățare care valorifică experiența și emoția.
Consilierul școlar-metodist – între știință și empatie
În domeniul consilierii psihopedagogice, rolul metodistului se împletește cu cel al mentorului emoțional. Conform lui Goleman (2018), inteligența emoțională rămâne o resursă fundamentală pentru eficiența profesională și relațională. Prin activitățile coordonate în rețeaua CJRAE și prin proiecte educaționale interdisciplinare, metodistul contribuie la dezvoltarea unei culturi a echilibrului și empatiei în școli. El sprijină cadrele didactice în identificarea nevoilor emoționale ale elevilor și în adaptarea strategiilor educaționale la aceste nevoi.
O confirmare profesională și o chemare la responsabilitate
Obținerea punctajului maxim (100 p.) la selecția metodiștilor nu este doar o recunoaștere personală, ci și o responsabilitate colectivă. Într-un sistem educațional care își caută echilibrul între reformă și stabilitate, metodistul are rolul de a susține calitatea prin reflecție, colaborare și modele de bună practică (Dewey, 1933; Schön, 1983). A fi metodist înseamnă a-ți asuma rolul de lider formativ, capabil să inspire, să încurajeze și să construiască punți între nivelurile sistemului.
Concluzie
Educația de calitate se construiește prin comunități profesionale care gândesc împreună. În acest ecosistem, metodistul are rolul de gardian al reflecției și al sensului pedagogic. El aduce stabilitate prin competență, dar și căldură umană prin empatie. Într-o lume a schimbării, metoda sa principală rămâne dialogul – acela care cultivă încredere, creștere și autenticitate.
Bibliografie
• Dewey, J. (1933). How We Think. Boston: D.C. Heath.
• Fullan, M. (2014). The Principal: Three Keys to Maximizing Impact. Jossey-Bass.
• Glava, A., & Glava, C. (2021). Metacogniția în educație: modele, metode și aplicații. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
• Goleman, D. (2018). Inteligența emoțională. București: Curtea Veche Publishing.
• Schön, D. A. (1983). The Reflective Practitioner: How Professionals Think in Action. Basic Books.
• Ministerul Educației (2024). Metodologia privind selecția metodiștilor pentru anul școlar 2024–2025. București: ME.