Responsabilități în lumea digitală

Felul în care ne exprimăm ne dezvăluie personalitatea. Cu alte cuvinte, „arată-mi cum vorbești, ca să-ți spun cine ești!”. Putem merge mai departe și spune că felul în care comunicăm vorbește despre calitatea umană dobândită, este cartea noastră de vizită. Dar, în ultima vreme comunicăm din ce în ce mai mult în sfera digitală. Folosim  de la telefoane mobile până la Internet, Facebook, Instagram, Twitter, ori Whatsapp pentru a posta informație considerată adevărată. Suntem creatori de conținut, cum se vehiculează mai nou. Dar, oare, câți dintre noi suntem realmente conștienți de responsabilitățile pe care trebuie să ni le asumăm o dată cu dobândirea cetățeniei digitale? Căci, tot ceea ce scriem/ postăm este înregistrat pentru o lungă perioadă de timp, lăsăm o urmă digitală a interacțiunilor noastre.

În ce măsură ne reprezintă această informație postată și cât de corectă este informația pe care o livrăm, reprezintă puncte nevralgice ale unei comunități globale , unde noutățile circulă prin cyberspațiu fără constrângeri de timp, distantă sau viteză.

Expansiunea tehnologică vine cu responsabilități. De aceea, mediul educațional trebuie să promoveze și să modeleze cetățenia digitală. Adică, să explice și să exemplifice folosirea în siguranță, legală și etică a informației digitale, cu referire la drepturile de autor, proprietatea intelectuală și documentarea corectă a surselor. La fel de importantă este și alegerea responsabilă a cantității de informație personală împărtășită în mediul online.

Dar, oare, ce înseamnă să fii un cetățean digital responsabil? Ar trebui să luăm în considerare două aspecte: scrierea de informații și citirea/ lecturarea acestora.

În ceea ce privește scrierea, ceea ce postăm, rămâne permanent, cel mai probabil. Ce postăm acum poate fi accesat mai târziu (cartea de vizită). Evitarea pozelor, pe care nu dorim să le vadă anumite persoane (unii angajatori își selectează personalul apelând la social media), a comentariilor sau ideilor negative sau dăunătoare altora, alegerea conștientă a materialelor pe care le împărtășim cu alții, ca de altfel și expunerea de idei, imagini sau exemple pozitive trebuie avute în vedere.

În ceea ce privește citirea informației, responsabilitatea constă în a gândi critic și a procesa materialul (a detecta informații părtinitoare, incorecte, incomplete sau manipulatoare) și cum să găsim acele informații în care să avem încredere. Întotdeauna trebuie verificat dacă sursa este reputabilă, să comparăm cu informația din alte surse, să analizăm limbajul (este vorba despre un fapt ori o opinie?)

Iată câțiva pași  pe care îi putem face ca să identificăm informațiile false:

  • să dăm importanță sursei (să investigăm site-ul, informațiile de contact, misiunea/ viziunea);
  • să citim dincolo de titlu (întreaga poveste);
  • să obținem date despre autor (există în realitate?, este credibil?);
  • să verificăm link-urile oferite, pentru a vedea dacă acestea susțin informația;
  • să verificăm data la care a fost postat materialul (ar putea să nu mai fie relevant în prezent);
  • să ne asigurăm că nu este vorba despre o satiră;
  • să luăm în considerare prejudecățile și convingerile referitoare la o idee;
  • să întrebăm un expert (cineva care activează în domeniul respectiv, să consultăm un site de verificare a faptelor).

De calitatea informației exprimate depinde viitorul nostru. Aceasta va spune multe despre noi, fără să fie nevoie ca noi să ne prezentăm. Dacă vrem să reușim în ceea ce întreprindem, să ne impunem în fața celorlalți, să inspirăm încredere și responsabilitate, atunci ar fi bine să acordăm o mai mare importanță „cărților noastre de vizită”.

 

prof. Anda Mărgărit

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/anda.margarit

Articole asemănătoare