Decizia de a scrie acest articol a fost luată în momentul în care am primit cel mai satisfăcător/ motivant feed-back de la elevii mei.
Acestea sunt motto-urile mele – concentrare și simplitate. Ceva simplu poate fi mai greu decât ceva complex. Trebuie să muncești mult ca să iți limpezești gândurile pentru a face ceva simplu. Dar, într-un final, merită pentru că după ce ajungi acolo poți face orice, chiar și să muți munții din loc.– Steve Jobs
Profesând la o școală gimnazială, ani în care Informatica și T.I.C. nu era disciplină din trunchiul comun, mi-am conceput singură materialul pentru CDȘ (curriculum la decizia școlii/ opțional), așa că am luat hotărârea de a învăța elevii clasei a VII-a elementele de bază necesare creării paginilor WEB, anume limbajul H.T.M.L.
La început, li s-a părut un material greu de înțeles, fiind vorba de un limbaj nou pe care ar trebui să-l înțeleagă, să-l învețe, dar au fost plăcut surprinși când au văzut efectul scurtelor programe scrise în editorul de text Notepad; când au constatat că prin simpla modificare a extensiei fișierului, acesta se transformă precum omida în fluture. S-au bucurat vizibil la vederea unei pagini web colorate, cu un conținut din ce în ce mai complex, pornind de la scurte texte scrise cu diferite culori și dimensiuni, la imagini, tabele, link-uri etc.
Poate părea exagerată părerea mea, că limbajul HTML îi ajută pe elevi, nu doar să învețe ceva nou, cât mai ales să aibă mai multă încredere în ei; să se simtă, cum am spus mai sus, precum un fluture abia ieșit dintr-un cocon.
Unii și-au spus, probabil: ”uite, sunt și eu în stare să fac o pagină Web, ca cele pe care le accesez pe Internet!”. Alții și-au gasit, poate, vocația.
Nu mică mi-a fost surprinderea și satisfacția când, la afirmația mea că am convingerea că cel puțin un elev din fiecare clasă la care am predat HTML va dori să aprofundeze materia aceasta și să își aleagă, pe viitor, profesia de Web Designer, am vazut cateva mâini ridicate.
”Da, eu vreau!” mi-au zis cu sinceritate și hotărâre în glas…