Receptarea poeziei în rândul elevilor din clasele V-VIII reprezintă o adevărată provocare pedagogică, din cauza specificului limbajului liric și a nivelului de abstractizare pe care acesta îl presupune. De-a lungul anilor, am analizat dificultățile întâmpinate de cei mici în înțelegerea textului liric și am ales metodele didactice care m-au ajutat să facilitez procesul de receptare al acestui tip de text. Printre acestea se numără lectura expresivă, ilustrarea vizuală a versurilor, muzicalizarea poeziei și tehnici interactive de interpretare și scriere creativă.
Studierea textului liric ocupă un loc important în programa școlară a ciclului gimnazial și are un rol esențial în dezvoltarea empatiei, a sensibilității estetice și a gândirii critice. Cu toate acestea, elevii întâmpină dificultăți în receptarea poeziei, deoarece aceasta necesită o abordare diferită față de textele epice sau dramatice. Noi, profesorii suntem, prin urmare, provocați să adoptăm strategii didactice care să faciliteze înțelegerea poeziei și să stimuleze interesul elevilor pentru acest tip de text.
Dificultăți în receptarea textului liric
În predarea și înțelegerea poeziei la nivel gimnazial, am putut identifica următoarele obstacole:
- Limbajul figurat – metaforele, simbolurile și comparațiile necesită un efort interpretativ suplimentar.
- Nivelul de abstractizare – elevii pot avea dificultăți în a relaționa cu teme precum eternitatea, efemeritatea, nostalgia, melancolia sau iubirea în formele lor poetice.
- Diferența dintre stilul liric și cel narativ – obișnuiți cu firul logic al poveștilor/ textelor narative, elevii întâmpină dificultăți în înțelegerea structurii non-narative a poeziei.
- Interesul scăzut pentru poezie – percepția poeziei ca fiind dificilă sau plictisitoare poate reduce motivația elevilor.
Strategii didactice pentru receptarea poeziei
Pentru a depăși aceste dificultăți, profesorii pot adopta metode interactive și interdisciplinare, menite să transforme studiul poeziei într-o experiență captivantă:
• Lectura expresivă și interpretativă
Lectura expresivă a poeziei, fie realizată de către profesor sau de elevi, fie în interpretarea unor scriitori, actori sau cântăreți (Emil Botta, Elvira Godeanu, Adrian Pintea, Tudor Arghezi, Florin Piersic, Ion Caramitru, Tudor Gheorghe, Adrian Păunescu etc) ajută la evidențierea ritmului, a intonației și a emoției transmise. Aceasta poate fi însoțită de o discuție despre stările sufletești sugerate de versuri.
• Ilustrarea vizuală a versurilor
O metodă eficientă este reprezentarea grafică a imaginilor poetice prin desen, colaj sau pictură, permițând elevilor să transpună vizual simbolurile lirice.
• Muzicalizarea poeziei
Audierea poeziilor puse pe muzică sau transformarea unor versuri în cântece ajută la o receptare senzorială mai profundă a mesajului liric. Exemple relevante pot fi următoarele adaptări muzicale: ”Emoție de toamnă” (Nichita Stănescu), ”Numai una” (George Coșbuc), ”Tristeți provinciale” (George Topârceanu), ”Pe lângă plopii fără soț” (Mihai Eminescu) etc.
• Dramatizarea și jocul de rol
Punerea în scenă a unei poezii, prin mimică, gestică și recitare dramatică, favorizează o interpretare mai profundă a textului și o implicare activă a elevilor.
• Scriere creativă inspirată de poezie
Elevii pot fi încurajați să creeze variante moderne ale unei poezii, să scrie continuări sau răspunsuri lirice la un poem, stimulând astfel creativitatea și empatia față de vocea poetică.
• Analiza comparativă
Compararea a două poezii pe aceeași temă sau asocierea unei poezii cu un text narativ contribuie la o înțelegere mai clară a specificului lirismului.
Prin urmare, pentru a facilita receptarea textului liric în gimnaziu, este necesară utilizarea unor metode didactice adaptate sensibilității și intereselor elevilor. Strategiile interactive interdisciplinare și creative contribuie la dezvoltarea unei relații autentice între elevi și poezie, transformând studiul acesteia într-o experiență atractivă și formativă.
Bibliografie
Călinescu, G. (1941). Istoria literaturii române de la origini până în prezent. București: Fundația Regală.
Manolescu, N. (2008). Istoria critică a literaturii române. Pitești: Paralela 45.
Stan, C. (2015). Didactica limbii și literaturii române. București: Editura Didactică și Pedagogică.