Lucrarea „Elaborarea și managementul proiectelor în servicii educaționale” oferă informații actualizate utile pentru activitățile din sfera managementului proiectelor educaționale. Prin tematica sa, ghidul se adresează managerilor și specialiștilor din domeniul educațional, cadrelor didactice, precum și studenților de la facultățile de științele educației.
Cuprins:
1. Introducere în managementul serviciilor educaționale;
2. Elemente de bază privind managementul proiectelor;
3. Metode și instrumente pentru managementul proiectului;
4. Strategia de elaborare și designul proiectelor educaționale
1.Introducere în managementul serviciilor educaționale
1.1. Serviciile educaționale reprezintă un ansamblu de activități specializate, realizate prin metode și tehnici specifice, elaborate și desfășurate în cadrul unor instituții publice sau organizații, aparținând unei comunități, prin care se urmărește rezolvarea unor tipuri variate de probleme ce privesc educația și instrucția unor categorii diverse de beneficiari din cadrul comunității respective.
Managementul serviciilor educaționale are în vedere teoria și practica, știința și arta proiectării, organizării, coordonării, evaluării, reglării elementelor activității educative, a resurselor ei, ca activitate de dezvoltare liberă, integrală, armonioasă a individualității, conform idealului educațional. Managementul educațional este o concepție integrativ-explicită, o atitudine, o metodologie de acțiune orientată spre obținerea succesului în educație, care cuprinde un ansamblu de principii și funcții, de norme și metode de conducere prin intermediul cărora se asigură realizarea obiectivelor sistemului educativ. În prezent se trece de la conceptul clasic de conducere, la cel de management educațional și management pedagogic.
1.2. Descentralizarea – condiția succesului și a eficienței serviciilor educaționale. Descentralizarea la nivelul sistemului de învățământ constă în transferul de autoritate, responsabilitate și resurse către unitățile de învățământ și comunitatea locală pentru a permite derularea managementului general și financiar, precum și luarea deciziilor la nivelul fiecărei instituții de învățământ. Principiile procesului de descentralizare:
- autonomia instituțională;
- răspunderea publică;
- transparența actului decizional;
- apropierea centrului de decizie de locul actului de educație ;
- valorizarea resursei umane;
- subsidiaritatea;
- diversitatea culturală și tehnică;
- abordarea etică a serviciului educațional.
Obiectivele procesului de descentralizare:
- eficientizarea activității și creșterea performanțelor instituțiilor educaționale;
- democratizarea sistemului educațional;
- asigurarea transparenței ;
- asigurarea accesului și a echității în educație;
- creșterea relevanței ofertei de servicii educaționale pentru toate categoriile de copii și elevi;
- stimularea inovației, a responsabilității profesionale și a răspunderii publice.
1.3. Managementul schimbării în serviciile educaționale. Schimbarea organizațională vizează efectuarea unor modificări esențiale ale organizației, în ansamblul ei modificarea misiunii și a viziunii, modificarea ofertei educaționale, introducerea de noi tehnologii cu noi tipuri de activități educative, introducerea unui nou sistem de evaluare și recompensare a performanțelor. Etapele unei strategii generale de schimbare:
-identificarea problemei și determinarea obiectivelor schimbării;
-culegerea informațiilor;
-sintetizarea și analiza informațiilor;
-reformularea problemei;
-elaborarea planului de acțiune pentru rezolvarea problemei;
-desfășurarea acțiunii;
-evaluarea acțiunii.
2. Elemente de bază privind managementul proiectelor
2.1. În cadrul managementului proiectelor, un program poate include mai multe proiecte, după cum un proiect se poate descompune la rândul său în subproiecte, serii de activități, activități, acțiuni.
Proiectul, indiferent de tipul său, poate fi privit ca un sistem complex, constituit dintr-un ansamblu de elemente interdependente, în permanentă interacțiune,care evoluează către un scop final, stabilit în conformitate cu obiectivele cuprinse în statutul unei organizații, cu strategia sa de dezvoltare, dar și cu contextul în care se desfășoară proiectul, cu nevoile și problemele comunității.
2.1.1. Planificarea strategică și proiecte. Planificarea strategică se realizează pe termen lung și foarte lung și se referă la obiective care nu pot fi planificate în același mod ca printr-un proiect.
2.1.2. O perspectivă participativă asupra proiectelor. Proiectul în sine este întotdeauna legat de o organizație și constă în alocarea resurselor pentru a se atinge un obiectiv clar. În momentele conceperii și derulării unui proiect este extrem de importantă analiza contextului și a perspectivei organizaționale în care se derulează acesta.
2.1.3. Caracteristicile generale ale unui proiect. Principalele elemente pe care le implică un proiect sunt:
- termene de început și termene pentru finalizare;
- specificații privind utilitatea, finalitatea și calitatea out-put-urilor;
- obiectivele, activitățile și resursele necesare;
- bugetul;
- un cadru de desfășurare;
- echipa de proiect;
- ciclul de viață al proiectului.
Scopul unui proiect este, în primul rând, de a rezolva o problemă, de a schimba practicile, mijloacele, organizarea, de a anticipa o situație, o dificultate, un risc pentru a trece de la o situație existentă, nesatisfăcătoare la o situație dorită, mai satisfăcătoare.
Reușita unui proiect depinde de:
- voința de a reuși a tuturor factorilor;
- calitatea structurării proiectului;
- urmărirea unui ciclu judicios de viață a proiectului;
- calitatea managementului proiectului.
2.2.1. Perspectiva asupra ciclului de viață al proiectului. Acest proiect începe cu identificarea problemei, continuă cu formularea și pregătirea proiectului, analiza și evaluarea preliminară a proiectului, implementarea și evaluarea finală a proiectului. Această evaluare finală permite identificarea unor probleme și apoi revine la formularea și pregătirea proiectului următor.
2.2.2. Elementele componente ale ciclului de viață al proiectului. Etape generale:
- identificare și analiză;
- pregătire și asumare;
- implementare și monitorizare;
- evaluare finală.
2.2.3. Elaborarea propunerii de proiect. Un proiect bine structurat trebuie să detalieze toate etapele ce se regăsesc în cadrul ciclului de viață al proiectului. În practică, elaborarea propunerii de proiect trebuie să includă o serie de informații care pot fi structurate după cum urmează:
- rezumatul proiectului;
- descrierea parteneriatului și a echipei de management a proiectului;
- descrierea obiectivelor și activităților proiectului;
- planul financiar al proiectului;
- impactul, continuitatea, durabilitatea.
2.2.4. Criterii de selecție a propunerilor de proiecte. Pentru a înțelege mai bine procesul de redactare a unui proiect și pentru a maximiza șansele de succes, vom utiliza ca repere pentru clarificarea procesului cele mai frecvente întrebări:
# Ce trebuie făcut înainte de a redacta cererea de finanțare?
# Cine sunt potențialii finanțatori și cum trebuie abordați?
# Ce vor potențialii finanțatori de la dumneavoastră?
# Propunerea ar putea fi acceptată deoarece argumentele sunt foarte solide.
2.3. Tipuri de proiecte
- proiecte de atragere a resurselor financiare și de dezvoltare a bazzei materiale;
- proiecte de dezvoltare a resurselor umane;
- proiecte de intervenție educațională;
- proiecte de dezvoltare a relațiilor comunitare.
3. Metode și instrumente pentru managementul proiectului
3.1. Managementul general al proiectelor. Managementul proiectelor este un proces evolutiv, derulat în mod științific, care organizează și folosește resurse corespunzătoare pentru a realiza obiectivele stabilite, având ca scop generic reducerea deficiențelor la zero prin creșterea eficienței activităților, organizarea echipelor de management și implementarea proiectului. Principii generale și operaționale:
- unicitatea obiectivului;
- existența unui manager de proiect;
- descompunerea structurală a proiectului;
- abordarea, pornind de la obiectiv către resurse;
- evaluarea și reevaluarea proiectului în toate fazele sale;
- monitorizarea continuă.
Managementul general al proiectelor include următoarele elemente:
- gestionarea parteneriatului și calitatea managementului proiectului;
- resursele umane ale proiectelor;
- comunicarea în cadrul proiectului;
- urmărirea scopurilor;
- urmărirea costurilor;
- riscul în cadrul managementului proiectelor.
3.2. Parteneriatul și echipa de management a proiectului. Constituirea unui parteneriat adecvat, care să includă colaboratori diverși, cu roluri și responsabilități precise, constituie un element de bază al succesului proiectului. Managementul general al proiectului se realizează de obicei, în cadrul unei structuri constituite în acest scop. Este vorba despre un așa-numit comitet de conducere al proiectului.
În orice activitate, oamenii reprezintă întotdeauna cea mai valoroasă resursă pentru asigurarea eficacității. Leadershipul este crucial în managementul proiectelor, iar directorii de proiect trebuie să aibă reale calități în această sferă. Directorul de proiect are ca sarcină permanentă organizarea și conducerea proiectului, folosind diverse instrumente manageriale.
3.3. Instrumente pentru gestionarea eficientă a proiectelor. Unul dintre aspectele cheie ale unui management eficient se referă la luarea în considerare și evidențierea contextului proiectului. Prin referirea la context, se ține cont de mediul intern, precum și de mediul extern. Fixarea scopurilor reprezintă punctul de plecare al proiectului și poate cel mai critic aspect al procesului și poate cel mai critic aspect al procesului de management al proiectelor. Pentru structurarea eficientă a intervalului proiectului pot fi folosite trei instrumente care permit ținerea timpului sub control. Acestea sunt:
- planul de lucru, numit și divizarea structurată a activităților
- calendarul – diagrama Gantt
- metoda drumului critic.
Managementul financiar al proiectelor reprezintă o activitate specializată care poate fi asumată fie de coordonatorul proiectului, fie de către o echipă de management financiar compusă de regulă din coordonatorul de proiect și un specialist financiar-expert contabil.
Managementul riscului și managementul de risc sunt elemente ce pot fi întâlnite în cadrul mediului de afaceri. Managementul prin proiecte este în mod primordial, domeniul în cadrul căruia se impune analiza elementelor care ar putea afecta negativ proiectul. În funcție de probabilitatea lor de realizare sau de îndeplinire se poate face o clasificare a riscurilor. Putem vorbi de riscuri generale și de riscuri specifice. În contextul managementului de proiect, cea mai adecvată clasificare a riscurilor este aceea care admite existența riscurilor interne și a riscurilor externe. Managementul riscului se referă la gestionarea evenimentelor incerte cu scopul atingerii succesului și includerii totalității metodelor și mijloacelor prin care este gestionat riscul în scopul îndeplinirii obiectivelor proiectului având incertitudinea ca bază majoră a factorilor de risc.
Coordonatorul de proiect trebuie să monitorizeze în permanență derularea proiectului. Monitorizarea unui proiect presupune:
- verificarea continuă a stadiului de derulare a proiectului;
- compararea rezultatelor cu rezultatele preconizate;
- controlul costurilor;
- monitorizarea procesului de achiziționare a produselor și serviciilor;
- verificarea rezultatelor;
- adunarea, înregistrarea și raportarea informațiilor;
- verificarea periodică a impactului pe care îl are proiectul;
- verificarea periodică a indicatorilor sintetici care definesc proiectul;
- organizarea de întruniri periodice pentru asigurarea unei bune comunicări a informațiilor.
4. Strategia de elaborare și designul proiectelor educaționale. Prezentarea elementelor componente ale propunerii de proiect în formă finală destinată evaluatorilor se ordonează astfel:
- scrisoarea de intenție;
- pagina de titlu;
- rezumatul proiectului;
- introducerea;
- enunțul problemei vizate și prezentarea scopului proiectului;
- justificarea problemei;
- obiectivele;
- activitățile;
- evaluarea proiectului;
- bugetul;
- anexele.