Predarea matematicii în învățământul preuniversitar românesc se confruntă cu provocări importante, care necesită o reflecție profundă asupra metodologiilor și abordărilor didactice. Prezentul document își propune să analizeze situația actuală a predării matematicii la clasa a X-a, identificând atât punctele forte ale programei în vigoare, cât și necesitatea unor schimbări în direcția conectării mai bune a conținuturilor teoretice cu aplicațiile practice și cu contextul cultural și științific mai larg.
1. Status quo
Programa de matematică este structurată pe un același ansamblu de șase competențe generale, indiferent de specializarea urmată. Programa de matematică pentru curriculum diferențiat include și programa de trunchi comun, diferențiindu-se de aceasta atât prin unele competențe specifice, cât și prin noi conținuturi.
Programele au următoarele componente:
- competențe generale;
- valori și atitudini;
- competențe specifice;
- conținuturi corelate cu competențe specifice;
- sugestii metodologice.
Programele au în vedere să nu îngrădească libertatea profesorului în proiectarea activităților didactice. În condițiile realizării competențelor generale și specifice și parcurgerii integrale a conținutului obligatoriu, profesorul poate:
- să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conținut;
- să grupeze în diverse moduri elementele de conținut în unități de învățare, cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor matematice;
- să aleagă sau să organizeze activități de învățare adecvate condițiilor concrete din clasă.
2. Nevoia de schimbare
Să spicuim din răspunsurile date în cadrul unui interviu de specialiști în legătură cu problemele majore legate de studiul matematicii în învățământul preuniversitar românesc.
Reporter: Este o problemă reală gradul de dificultate al matematicii predate în școala românească?
Mircea Miclea, fost ministru al Educației: Cred că nu nivelul este principala dificultate, ci conținutul mult prea formal și non-aplicativ al modului în care este predată matematica. […] Adică se predau în continuare formule, teoreme, lucruri care se demonstrează fără să se vadă legătura cu aplicația practică. Adesea nu se vede nici măcar aplicația de la fizică la matematică, adică la ce îți folosesc derivatele ca să rezolvi o problemă de fizică. Prin urmare, nu cred că nivelul de dificultate este ridicat, ci cred că faptul că lipsește componenta aplicativă și legarea matematicii cu viața.
Ileana Crăciun, șef lucrări colectiv Geometrie, Universitatea de Construcții București: Nu, nu este o problemă, pentru că nu este reală această percepție a gradului ridicat de dificultate al studiului matematicii în școala românească. […]
Dacă am compara un liceu de top de profil științific, de exemplu, din Germania sau Anglia, cu unul similar de la noi, diferența este foarte mare. Orele de matematică sunt mai multe și foarte diversificate, se studiază statistică, probabilități, ecuațiile fizicii matematice, și se studiază foarte aprofundat cu discuții pe articole recente din reviste internaționale, se studiază teoreme în context istoric și cultural, bibliografii de câte 10-15 cărți pe semestru de Istoria Matematicii și Istoria Științei, toate discutate în clasă sub formă de dezbatere, lucru care dezvoltă limbajul și gândirea științifică, logică, argumentativă, dezvoltă propria inițiativă de căutare și sintetizare a cunoștințelor.
La noi, totul este rupt de contextul cultural, științific și istoric, devenirea matematicii în sine nu este în niciun fel gândită, nu există îndoială, nu există întrebarea, și de aici ajungem la perspectiva îngustă, mediocră, foarte săracă a elevului român asupra matematicii din care nu învață (când învață) decât niște algoritmi de calcul, fără să se poată bucura deuplețea, eleganța și armonia unei frumoase teoreme care a schimbat lumea.
La Oxford, la interviul de admitere, la matematică, se discută numai pe cărțile de matematică pe care le-ai citit, de cursurile facultative pe care le-ai urmat în domeniul matematicii, de preocupările tale personale de matematică (una dintre cele mai frumoase întrebări pe care le-am auzit este «dacă ai putea să te reîncarnezi într-un matematician, care ar fi acela? Povestește-ne ce ai face»). Un student admis primește în vacanța de vară o listă de cel puțin 20 de cărți care sunt «must read».
Radu Gologan, profesorul coordonator al lotului olimpic național de Matematică: Poate conținuturile s-ar putea să fie de multe ori aceleași, dar modul în care este învățată este mult peste. […] Să vă dau un exemplu – în liceu, matematica la nivelul clasei a X-a și a XI-a, unde noțiunile devin mai dificile și mai consistente, în principiu pentru un curs de matematică au nevoie de demonstrații. Elevii nu mai […] Deci accesul către matematică nu se face în primul rând prin rigurozitate, ci se face prin intuiție. […] Mergea acum 30 de ani, dar acum nu mai merge. Copilul de la 2-3 ani are acces la foarte multă informație, mintea lui se modifică spre exemple concrete, el nu mai înțelege de ce este nevoie de memorizare, el nu mai înțelege decât tot ceea ce este intuitiv și practic pentru el. Școala nu trebuie să facă decât să-i corecteze acele greșeli de judecată, pe care nu le obține din practică, de exemplu inducția și extrapolarea, pe care nu le învață din intuiție, trebuie să i le spui, anumite nevoi de demonstrație pe care trebuie să le învețe și modul de a căuta în mediul ăsta informațional. Asta tot școala trebuie să facă, să-l învețe să caute, iar ca să caute trebuie să aibă și niște noțiuni, nu foarte multe.
3. Acțiunile noastre
În abordarea materiei la clasa a X-a, avem în vedere următoarele aspecte:
- existența a două specializări diferite (Științe ale naturii și Matematică-Informatică);
- nivelul clasei de elevi;
- corelarea parcurgerii materiei cu planificarea tematică a Centrului de Excelență pentru alte specializări în afară de matematică-informatică;
- opiniile argumentate ale elevilor;
- posibilitatea de a beneficia de o oră de opțional de extindere la clasa a X-a;
- experiența acumulată anterior;
- diversificarea metodelor de învățare și promovarea unor metode active participative.
Concluzii
Reforma predării matematicii la clasa a X-a necesită o schimbare de paradigmă care să depășească abordarea strict formală și să integreze componenta aplicativă, contextul istoric și cultural, precum și metodele active de învățare. Este esențial ca matematica să fie percepută de elevi nu doar ca un set de formule și algoritmi, ci ca un instrument de gândire și un domeniu dinamic, conectat cu viața reală și cu evoluția științifică. Prin adaptarea continuă a metodologiilor didactice la nevoile și caracteristicile elevilor contemporani, putem transforma studierea matematicii într-o experiență formativă autentică, care să cultive gândirea critică, creativitatea și plăcerea descoperirii.
Bibliografie
Raluca Pantazi, 5 februarie 2013 – www.hotnews.ro/stiri-esential-14160287-este-matematica-predata-scoala-prea-grea-trei-raspunsuri-comparatii-invata-elevii-din-china-anglia-germania
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393/28.02.2017 – programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/24-Matematica.pdf