Educația incluzivă rămâne una dintre cele mai mari provocări ale sistemului educațional românesc, mai ales în contextul creșterii numărului de elevi cu cerințe educaționale speciale (CES) integrați în învățământul de masă. În noiembrie 2025, 53 de cadre didactice au completat formularul de înscriere la webinarul „Incluziune în acțiune: Strategii de lucru cu elevii cu CES”. Răspunsurile lor oferă o imagine concretă asupra provocărilor și nevoilor reale din școli și grădinițe.
1. Provocările din educația timpurie
În grădinițe și creșe, dificultățile frecvente includ hiperactivitate, deficit de atenție, integrare dificilă în colectiv, lipsa timpului și lipsa sprijinului specializat. Comunicarea cu părinții se dovedește deseori dificilă, existând situații de negare, rezistență sau anxietate față de diagnostic.
Așteptările educatorilor vizează soluții practice: rutine vizuale, activități multisenzoriale, tehnici de gestionare a comportamentelor și ghidaje clare privind pașii de urmat după primirea diagnosticului.
2. Provocările în învățământul primar
Învățătorii semnalează probleme precum ritm lent de învățare, memorie de lucru slabă, dificultăți de integrare, comportamente opoziționale, lipsa profesorului itinerant și provocările adaptării materialelor.
Nevoile principale sunt: exemple de adaptări pe nivel, strategii de predare diferențiată, materiale vizuale, exerciții fragmentate și instrumente de monitorizare a progresului.
3. Provocările din gimnaziu și liceu
Profesorii de gimnaziu și liceu se confruntă cu dificultăți legate de adaptarea programei, evaluarea diferențiată, lipsa materialelor adaptate pentru discipline complexe, lipsa timpului și dificultăți de comunicare cu elevii cu CES. Situația este și mai sensibilă la disciplinele de Bacalaureat și la cele tehnice.
Așteptările includ soluții clare de predare, evaluare diferențiată, fișe adaptate, clarificări legislative și strategii pentru gestionarea timpului și a atenției.
4. Concluzii
Analiza celor 53 de răspunsuri arată trei direcții principale: (1) cadrele didactice solicită soluții practice, nu teoretice; (2) nevoile diferă semnificativ în funcție de ciclu; (3) sprijinul specializat este perceput ca insuficient. Această sinteză reprezintă un punct de pornire relevant pentru formări viitoare dedicate educației incluzive.
Bibliografie
1. Ministerul Educației (2023). Ghid pentru integrarea școlară a elevilor cu CES.
2. CJRAE Bistrița-Năsăud (2024). Suport de curs – Educație incluzivă.
3. UNICEF România (2022). Educație incluzivă pentru toți copiii.
4. European Agency for Special Needs and Inclusive Education (2020). Inclusive Education in Practice.
5. Adaptări curriculare – documente interne CJRAE BN.