Studiul de caz de față analizează dinamica, impactul și rezultatele obținute în cadrul proiectului educațional „De la elev la mentor”, o inițiativă concepută pentru a stimula învățarea și pentru a dezvolta competențe esențiale de leadership, comunicare și empatie în rândul tinerilor, dar și pentru a oferi suport în alegerea unei profesii sau unui viitor parcurs educațional.
Denumirea proiectului: „De la elev la mentor”
Grupul țintă (vârste): 16 – 18 ani
Nivelul de școlarizare: elevi de liceu (clasa a IX-a, respectiv clasa a XI-a)
Mediul de proveniență: mixt (urban și rrural)
Instituția de învățământ: Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr, Avrig
Colaboratori / Mentori participanți cu următoarele profesii: angajat SMURD, prof. învățământ primar, student, frizer, artist – interpret.
Prin intermediul acestui proiect, s-a urmărit crearea unui cadru colaborativ în care foști elevi ai instituției de învățământ, aflați fie în câmpul muncii, fie în etape superioare ale parcursului educațional oferă sprijin și ghidaj elevilor de liceu, prin intermediul unor întâlniri lunare, în cadrul orelor de dirigenție.
Deși sistemul de învățământ actual pune la dispoziția elevilor instrumente formale de orientare profesională (cabinete de asistență psihopedagogică, chestionare de aptitudini), se constată o prăpastie majoră între teoria predată la școală și realitatea dură a pieței muncii și a parcursului universitar.
Ce anume funcționează greșit în contextul actual?
Tinerii de 16-18 ani (elevii claselor a IX-a și a XI-a) se confruntă cu câteva blocaje sistemice pe care școala tradițională nu reușește să le adreseze eficient:
- Deconectarea orelor de dirigenție de nevoile reale ale elevilor: Adesea, orele de dirigenție devin activități administrative sau formale, ratând oportunitatea de a fi spații de dezbatere, dezvoltare emoțională și orientare în carieră.
- Consiliere vocațională abstractă: Elevii primesc profiluri de personalitate teoretice, dar le lipsesc modelele umane reale, palpabile. Ei nu știu cum arată o zi de muncă într-un anumit domeniu sau ce implică, de fapt, viața de student.
- Anxietatea de tranziție dublată de inegalitatea de șanse:
Pentru clasa a IX-a: Șocul adaptării la liceu este uriaș, în special pentru elevii proveniți din mediul rural, care trebuie să se integreze rapid într-un mediu urban competitiv, adesea fără un suport emoțional structurat.
Pentru clasa a XI-a: Este anul în care se instalează presiunea alegerii drumului în viață, dar lipsa de networking și de contact direct cu mentori tineri generează confuzie și decizii de carieră luate sub presiunea familiei sau a trendurilor, nu a vocației.
De ce este nevoie de acest studiu?
Proiectul „De la elev la mentor” vine ca o soluție directă la aceste neajunsuri, reconectând comunitatea de absolvenți (alumni) cu actualii elevi ai liceului. Acest studiu de caz este absolut necesar din următoarele considerente:
- Evaluarea unui model alternativ de ghidaj: Studiul analizează dacă învățarea de la egali (peer-learning) și mentoratul oferit de tineri apropiați ca vârstă (care au trecut prin aceleași bănci ale școlii) are un impact mai puternic și mai convingător decât consilierea clasică realizată de adulți.
- Crearea unui ghid de bune practici: Rezultatele studiului vor demonstra cum o resursă gratuită și extrem de valoroasă – comunitatea de foști elevi – poate fi activată strategic în cadrul orelor de dirigenție pentru a produce o schimbare reală în orientarea profesională a tinerilor.
Ideea centrală a studiului: Nu avem nevoie de mai multe teste grilă de orientare, ci de mai multă conectare umană. Acest studiu demonstrează cum „poveștile de succes” ale foștilor elevi pot deveni cel mai puternic motor de motivație pentru generația actuală.
Obiectivul general: Evaluarea impactului programului de mentorat „De la Elev la Mentor” asupra orientării vocaționale, adaptabilității școlare și dezvoltării competențelor socio-emoționale ale elevilor de clasa a IX-a și a XI-a, prin intermediul colaborării cu comunitatea de alumni.
Obiective specifice (OS)
- OS 1: Identificarea gradului de claritate și realism pe care elevii de clasa a XI-a îl au cu privire la viitoarea lor carieră, înainte și după interacțiunea cu mentorii (alumni).
- OS 2: Analiza modului în care prezența mentorilor facilitează adaptarea școlară și integrarea socială a elevilor de clasa a IX-a, acordând o atenție deosebită celor proveniți din mediul rural.
- OS 3: Evaluarea dezvoltării abilităților transversale (empatie, comunicare asertivă, spirit de inițiativă) în rândul participanților, ca urmare a expunerii la modele de succes din rândul foștilor elevi.
- OS 4: Analiza utilității și atractivității orelor de dirigenție structurate în jurul activităților de mentorat, comparativ cu formatul administrativ clasic.
Pentru a atinge obiectivele propuse și pentru a valida ipotezele de lucru, proiectul „De la elev la mentor” a integrat o abordare mixtă (mixed methods), îmbinând metodele educaționale active cu instrumentele științifice de cercetare.
Metode de intervenție (pedagogice)
1. Narațiunea – Prezentarea parcursului real al mentorilor (succese și eșecuri)
Obiectiv: Crearea de conexiuni umane, demistificarea succesului rapid.
2. Dezbaterea și Masa Rotundă – Discuții ghidate de mentori în cadrul orelor de dirigenție.
Obiectiv: Stimularea gândirii critice și depășirea barierelor de comunicare.
1. Metode de Cercetare – Metoda Chestionarului
Obiectiv: Măsurarea cantitativă a progresului în orientarea în carieră.
2. Focus-grupul – Discuție de grup semi-structurată cu un eșantion reprezentativ de elevi.
Obiectiv: Colectarea de feedback calitativ, nuanțat și profund.
Observație de informare
În forma inițială lista invitaților mentori includea preponderent persoane cu profesii bine-definite și cu un parcurs educațional care includea învățământ superior. Ulterior, în urma discuțiilor cu elevii, aceștia și-au exprimat dorința de a discuta cu invitați care au abordat o meserie practică, sau care se află într-o fază incipientă a parcursului profesional. Ca rezultat, solicitarea aceasta s-a concretizat în participarea unei studente și a unui frizer la proiect.
Rezultate obținute
Impactul proiectului a depășit așteptările inițiale, reușind să revitalizeze orele de dirigenție și să creeze punți de comunicare autentice. S-au remarcat următoarele:
- Mai multă claritate privind viitorul traseu profesional,
- Interes sporit și participare activă la orele de dirigenție,
- Creștere a încrederii în forțele proprii.
Întâlnirile cu absolvenți din diverse domenii le-au oferit elevilor o imagine „fără filtre” despre ce înseamnă viața de zi cu zi la un job, costul facultății și efortul necesar.
Ce provocări au rămas? (Bariere și limite)
Deși proiectul a fost un succes, implementarea lui practică a scos la iveală câteva provocări administrative și psihopedagogice de care trebuie să se țină cont în viitor:
Sincronizarea calendaristică
Invitații au avut propriile programe încărcate (sesiuni de examene, program de lucru fix). Sincronizarea prezenței lor fizice cu orarul fix al claselor (orele de dirigenție) a fost extrem de dificilă.
Pasivitatea selectivă a colectivelor de elevi
Deși majoritatea elevilor s-au deschis, aproximativ 10-15% dintre participanți (în special din clasa a IX-a) au rămas în zona de spectatori pasivi. Timpul limitat al unei ore de dirigenție (50 de minute) nu le-a permis mentorilor să aplice strategii personalizate pentru fiecare elev.
Concluzii
Dată fiind buna recepție a ideii proiectului în rândul elevilor, coordonatorii își propun continuarea acestuia, cu același eșantion de elevi, în anul școlar 2026-2027, pentru a aborda provocările intrării pe piața muncii a elevilor de clasa a XII a, dar și pentru a ușura parcursul educațional al elevilor de clasa a X-a.
Recomandări metodologice pentru sustenabilitate:
Proiectul trebuie inclus oficial în Planul de Dezvoltare Instituțională (PDI) al liceului și în planificările anuale ale diriginților la clasele a IX-a și a XI-a. Astfel, prezența mentorilor devine o componentă fixă, asumată de conducerea școlii, nu doar o activitate opțională dependentă de entuziasmul unui singur profesor.
Adoptarea unui model de livrare hibrid și asincron: Pentru a depăși bariera programului încărcat al mentorilor, structura întâlnirilor poate fi optimizată:
- Sesiuni hibride: Mentorii din alte orașe sau din diaspora pot intra prin videoconferință direct în ora de dirigenție.
- Pastile video (Asincron): Crearea unei „videoteci a proiectului” unde absolvenții înregistrează clipuri scurte de 5-10 minute (ex: „Ce aș fi vrut să știu în clasa a XI-a despre Facultatea de Drept”). Acestea pot fi rulate la dirigenție atunci când un mentor nu poate fi prezent live.
* * *
Co-autori:
prof. diriginte Cătălina Cimpoeru
prof. diriginte Simona Bodescu