Proiectele cu finanţare europeană au luat amploare ȋn România, ȋn ultimii ani, cuprinzând o serie de domenii de activitate, cum ar fi: agricultură, creşterea animalelor, construcţii civile, cultură, spaţiu religios, ONG-uri, ȋnvăţământ etc. În domeniul educaţiei, proiectele europene au apărut mai întâi sub forma programelor Comenius, iar mai apoi a celor de tip Erasmus, atât pentru ȋnvăţământul preuniversitar, cât şi ca burse de studiu pentru studenţi şi profesori, precum şi a proiectelor transfrontaliere, care contribuie la ȋmbogăţirea bazei materiale din şcoli.
În prezent, Proiectele Erasmus asigură accesul elevilor din ȋnvăţământul primar, gimnazial şi liceal, la parteneriate unilaterale, de tip practică ȋn centre de formare profesională din străinătate (pentru ȋnvăţământul tehnic şi profesional) sau ȋntre mai multe instituţii de ȋnvăţământ, din România şi din alte ţări europene (cu 3 sau mai multe şcoli partenere, pe teme precum incluziunea, stiluri de ȋnvăţare etc). De acestea din urmă pot beneficia atât elevii, prin activităţi culturale (vizitarea unor obiective turistice importante, din ţările partenere) şi educative (participarea activă la lecţii şi activităţi ȋn şcolile partenere), cât şi profesorii, prin cursuri de formare ȋn străinătate, cu durata de o săptămână, având posibilitatea de a-şi realiza dezvoltarea profesională, cu fonduri europene.
De-a lungul activităţii mele de cadru didactic am participat la un proiect Comenius (ȋn parteneriat cu 2 şcoli din Lituania şi Turcia) , la trei proiecte Erasmus plus (unilaterale, derulate ȋn Portugalia) şi ȋntr-un proiect transfrontalier (în parteneriat cu o şcoală din România şi două şcoli din Ucraina), ȋn calitate de membru ȋn echipă, cu aport pe partea de limbă engleză (traducere, interpretare şi cursuri de formare elevi) şi ca ȋnsoţitor de grup ȋn străinătate, fapt care a contribuit foarte mult la formarea mea continuă ca şi profesor, pe parcursul a zece ani.
Experienţa profesională a fost ȋmbinată cu partea culturală şi de socializare, concretizată prin vizite ȋn trei ţări străine, precum şi prin legături strânse de prietenie cu partenerii din aceste ţări, cu care păstrăm legătura ȋn continuare, făcând schimb de impresii şi de experienţe de predare. Mai mult, informaţiile acumulate prin intermediul acestor proiecte au contribuit la dezvoltarea mea profesională, iar folosirea intensă a limbii engleze a dus la ȋmbunătăţirea fluenţei şi a ȋncrederii de sine, mai ales că ultimul proiect Erasmus s-a concretizat pe timp de pandemie, ȋn condiţii optime.
Un alt aspect important al acestor proiecte a fost deschiderea spre ideea de cetăţeni europeni, aspect insuflat intens elevilor, care au avut foarte mult de câştigat ȋn urma experienţelor de ȋnvătare, aferente, cum ar fi ȋmbunătăţirea competenţelor: de limbă străină, IT, de comunicare, antreprenoriale, precum şi a abilităţilor practice legate de domeniul tehnic studiat, respectiv croitorie şi mecanică auto.
Experienţa cea mai inedita trăită prin intermediul unui proiect transfrontalier a fost aceea de a avea posibilitatea de a face activităţi cu elevii ȋntr-un Laborator Virtual, cu toate dotările necesare (căşti virtuale, materiale aferente, camera flexibilă de ultimă generaţie, laptopuri, videoproiector, etc), existent ȋn şcoala noastră, ducând la un nivel superior cunoştinţele personale din domeniul IT. Tot prin intermediul acestui proiect am avut ocazia ca ȋn anul şcolar anterior să derulez un curs online de limba engleză, cu zece clase de nivel gimnazial, contribuind, totodată, la conceperea programelor şi caietelor de lucru aferente, fiecărui nivel de studiu.
În concluzie, doresc să ȋncurajez cadrele didactice din România să aplice pentru astfel de proiecte şi să participe ȋn proiecte europene, deoarece vor avea parte de experienţe profesionale, personale şi culturale deosebite, atât ele, cât şi elevii implicaţi ȋn proiecte. Totodată consider că astfel de experienţe ne pot face să privim cu alţi ochi meseria de dascăl şi că ne pot face mai buni din multe puncte de vedere.