Program de consiliere psihopedagogică a părinților

Societatea de azi evoluează permanent în toate domeniile, ne solicită abilități de adaptare rapidă la situații noi, astfel că educația trebuie să se adapteze rapid și să răspundă nevoilor individuale, asigurând șanse de integrare și dezvoltare socială personală. Unul din punctele de intervenție  la nivelul educației preșcolare care pot susține acest deziderat este dezvoltarea unei relații de comunicare reală și constructivă grădiniță-familie în interesul copilului.

Dacă nu se intervine printr-un program de consiliere a părinţilor, de informare privind modalităţile concrete prin care pot participa la educaţia copilului preşcolar, lăsând sarcina formării şi educării acestuia numai în responsabilitatea grădiniţei, aceasta nu îşi va putea atinge standardele propuse, indiferent de calitatea serviciilor oferite şi în acest scop am gândit şi proiectat acest program de consiliere psihopedagogică a familiei.

Titlul programului: Părintele eficient

Grup țintă: părinții preșcolarilor

„Nu merge înaintea mea, pentru că s-ar putea să nu te pot urma. Nu merge în urma mea, pentru că s-ar putea să nu mă poţi ghida. Mergi alături de mine şi fii prietenul meu.”

În urma observării comportamentului copilului faţă de părinţi, remarcarea relaţiei părinte-copil,  discuţii cu părinţii, am constatat următoarele:

  • sunt părinţi care nu  acordă  copiilor săi un timp calitativ pentru a se apropia şi a transmite tot ceea ce au nevoie copiii;
  • nu toţi părinţii adoptă un model bazat pe deschiderea faţă de preocupările şi activităţile zilnice ale copiilor;
  • inexistenţa, de cele mai multe ori, a unei raţiuni  în stabilirea, aplicarea şi respectarea unor reguli;
  • sunt copii cărora părinţii, în funcţie de vârstă şi gradul lui de maturitate, nu le oferă responsbilitate  în rezolvarea unor probleme personale;
  • majoritatea părinţilor nu adoptă metode adecvate de acţiune pozitivă în relaţia cu copiii lor considerând că este suficientă intervenţia educativă a grădiniţei;

Necesitatea acestui program rezultă din cele menţionate mai sus dar şi datorită faptului  că perioada copilăriei este unică şi fiecare clipă pierdută ne trimite uneori mai departe de ei scăpând din vedere esenţialul, şi anume responsabilitatea  de a fi părinte.

Scop: Dezvoltarea  la părinţi a abilităţilor de a interacţiona şi empatiza cu proprii copii

Obiectivele programului:

  • Sprijinirea părinţilor în  vederea înţelegerii şi asumării responsabilităţilor ce le revin cu privire la creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii.
  • Familiarizarea părinţilor cu privire la metodele şi procedeele educative specifice nivelului de vârstă și dezvoltare a preșcolarului.
  • Înţelegerea rolului pe care îl are relaţia grădiniţă – familie, în dezvoltarea armonioasă şi progresul educaţional al copilului.

Durata programului: semestrul I

Activități de consiliere propuse:

„Cine e copilul meu?”
Conținutul activității:
– ”Floarea mea” – joc de caracterizare a propriului copil prin evidențierea calităților acestuia. Fiecare părinte primește o floare și sarcina de a scrie numele copilului în centrul florii, iar pe petale calități ale copiilor lor. Fiecare își prezintă ”floarea” grupului.
– ”Copacul grupei”- pe un carton pe care este desenat un copac, părinții sunt invitați să își lipească florile, iar cadrul didactic/consilierul lipește frunze. Apoi sunt provocați printr-un brainstorming să găsească o asociere fiecărui element: copac, flori, frunze. Concluzie: copacul este grupa/grădinița, florile sunt copiii care dau valoare clasei, frunzele sunt părinții, educatoarele, informațiile, valorile, etc. care susțin dezvoltarea copiilor, fiecare este unic și valoros, iar împreună putem face copacul să dea rod.
– ”Meseria de părinte se învaţă”- prezentare material informaţional, discuţii, materiale suport cu ajutorul cărora se desprinde ideea că fiecare copil e unic, se dezvoltă în ritm propriu, are propriile talente și pasiuni, are nevoie de răbdare, apreciere și încurajare, nu de comparații și competiții, are nevoie de timp de calitate alături de părinți, să fie ascultat și ”văzut”.
Durata: 1 oră
Metode și procedee: conversația, brainstormingul, jocul, analiza, problematizarea, dezbaterea, explicația, gândirea critică

„Comunicarea eficientă”
Conținutul activității:
– ”Culorile preferate” – se explică părinților că ai dori să-i cunoşti mai bine. Pentru aceasta, fiecare să se gândească la culoarea sa preferată, iar la semnal să o strige cu toţii cât mai tare. Apoi se întreabă câţiva părinți dacă pot preciza culoarea preferată de vreunul din colegii/ vecinii lor. Foarte probabil că majoritatea nu va reuşi s-o facă. Vor fi întreabați DE CE nu pot preciza. Acest mic joc lămureşte foarte bine participanţii că pentru o bună comunicare e nevoie şi să vorbeşti, dar şi să asculţi. În plus, ca să se poată comunica, fiecare va vorbi doar când îi vine rândul. Aceeași regulă se aplică și când vorbesc sau prezintă copiii anumite informații, nu trebuie întrerupți, ci ascultați și ”văzuți”.
– ” Vorbim-ascultam!” – joc de rol prin care se urmărește înțelegerea rolului comunicării; perceperea efectelor contactului vizual în timpul comunicării; exersarea ascultării active. Grupul de lucru: 3 participanti (2 actori care vor discuta despre un subiect propus – eveniment, experiență personală și 1 observator). Actorul ascultător nu are voie să adreseze nici o întrebare timp de 3 minute, el doar ascultă. Observatorul notează dacă s-a respectat această condiție, mimica și gesturile celor doi. Fiecare participant ăși prezintă starea emoțională resimțită.
– ”Comunicarea eficientă”- prezentare material informaţional, discuţii, materiale suport
Durata: 1 oră
Metode și procedee: conversația, jocul, jocul de rol, analiza, problematizarea, dezbaterea, explicația, gândirea critică

„Puterea  atenției pozitive”
Conținutul activității:
– ”Puterea  atenției pozitive” – prezentare material informaţional, discuţii
– ”Cum implementăm atenția pozitivă?”– prezentare material informaţional, discuţii, materiale suport
– ”Ce spun? Ce fac?” – joc de rol prin care se urmărește transpunerea în practică a tehnicilor prezentate. Fiecare părinte extrage un bilețel cu o situație posibilă, având drept sarcină să o rezolve folosind una din tehnicile atenției pozitive și argumentându-și alegerea.
Durata: 1 oră
Metode și procedee: conversația, jocul de rol, analiza, problematizarea, dezbaterea, explicația, gândirea critică

„Cum învațã copiii? ABC- ul comportamental”
Conținutul activității:
– ”Cum învață copiii?” – prezentare material informaţional, discuţii, dezbateri
– ”ABC-ul comportamental”– prezentare material
– ”Cum acționez?” – joc de rol în pereche prin care se urmărește transpunerea în practică a tehnicilor prezentate. Fiecare pereche de părinți își aleg de pe flipchart o situație- problemă, își împart rolurile (copil-părinte) și prezintă ce ar face în mod obișnuit într-o astfel de situație și apoi etapele de rezolvare conform modelului ABC.
Evaluare – chestionar de feedback asupra programului de consiliere
Durata: 1 oră
Metode și procedee: conversația, jocul de rol, analiza, problematizarea, dezbaterea, explicația, gândirea critică

Evaluarea programului:

  • „Ce gândesc și ce simt despre temele abordate?” – fiecare participant va primi 2  post-it-uri de culori diferite pe care este rugat să scrie ce simte, respectiv ce gândește, la final de program de consiliere despre acesta și despre temele abordate, iar apoi să le așeze pe panoul potrivit. La sfârșit se vor citi în plen toate notițele și se va da cuvântul celor care doresc să facă precizări, să își comunice impresiile despre program.
  • Chestionar de feedback asupra programului de consiliere.

Rezultate așteptate:

  • petrecerea activă și calitativă a timpului liber  al părinților cu copiii;
  • orientarea părinților de la un model autoritar la unul bazat pe deschidere, de la unul competitiv la cel încurajator;
  • conștientizarea importanței implicării lor în procesul educațional;

Dacă educatoarele și consilierii îi pot convinge pe părinţi de necesitatea colaborării strânse şi unităţii de cerinţe între familie şi grădiniţă, cât şi de adevărurile pedagogice pe care le-am prezentat cred că am întâlni tot mai rar părinţi care văd în grădiniţă doar asigurarea supravegherii copiilor în timpul absenţei lor din familie.

Părinţii trebuie să vadă în personalul școlii îndrumătorii cei mai autorizaţi să le ofere informaţii utile privind asigurarea în familie a celor mai bune condiţii de continuare a muncii desfăşurate în grădinţă. Colaborarea familie-grădiniţă indică direcţia bună pe care trebuie să o urmeze copilul. Lipsa de colaborare duce spre eşec şi, din nefericire, cel învins este copilul, pentru care visăm tot ce este mai bun.

Este deci necesar să fim împreună cu copilul şi alături de el pentru a realiza o educaţie corespunzătoare. Bucuria de a avea copii să o legăm de datoria de a-i forma ca oameni de valoare.

Bibliografie
Botiș. A., Tărău. A., (2004). Disciplinarea pozitivă sau cumsă disciplinezi fără să răneşti. Ed. ASCR. Cluj-Napoca
PRET. (2008). Consilierea în grădiniţă…start pentru viaţă.  București
Activități de educație parentală. Întărirea relațiilor în familie. Suport de curs – Terre des Hommes
Călineci. M.C., Țibu. S.L., (2013). Părinții în școala mea – ghid de idei practice pentru activitățile cu părinții. Institutul de Științe ale Educației.

 

prof. Vasilica Daniela Vulpeș

Grădinița cu Program Prelungit Floarea-Soarelui, Reșița (Caraş-Severin) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/vasilica.vulpes

Articole asemănătoare