În învățământul gimnazial, Limba și literatura română ocupă în continuare un rol fundamental în formarea instructiv-educativă și în dezvoltarea psiho-emoțională, cognitivă, afectivă a copilului aflat în plin proces de evoluție, de la copilărie, la (pre) pubertate și adolescență. De aceea, noi, ca profesori și specialiști ai educației, iar dumneavoastră, ca părinți, contribuim împreună la construirea profilului absolventului de gimnaziu, cu scopul comun declarat, acela prin care şcoala (în colaborare cu familia) poate asigura atingerea finalităţilor educaţionale, astfel încât să ofere fiecărui elev şanse egale la educație, atât pentru pentru dezvoltarea personală şi profesională, cât și pentru inserţia socială.
I. Rolul obiectului de studiu „Limba și literatura română” în învățământul gimnazial, din perspectiva noului curriculum și a noilor planuri-cadru de școlarizare (prezentare, discuții cu părinții)
Profilul de formare al absolventului de gimnaziu este structurat pe baza a opt competențe-cheie urmărite pe tot parcursul programului de școlarizare:
1. comunicare în limba română,
2. comunicare în limbi străine,
3. competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii,
4. competențe digitale,
5. competența ,,A învăța să înveți”,
6. competențe sociale și civice,
7. spirit de inițiativă și antreprenoriat,
8. sensibilizare și exprimare culturală.
Aceste competențe sunt urmărite la toate disciplinele de studiu, nu se dezvoltă izolat, imediat, pe termen scurt, ci reprezintă un cumul de abilități, priceperi, deprinderi, cunoștințe- toate, dobândite prin studiul fiecărui obiect din programele școlare. Din perspectiva noului curriculum și a noilor planuri-cadru de școlarizare, competențele vizate la Limba și literatura română, pe care fiecare elev și le va forma, sunt structurate atât pe termen mediu: întâi pe 2 ani, pentru clasele a V-a și a VI-a, respectiv- a VII-a și a VIII-a, și mai ales, pe termen lung (cei 4 ani de gimnaziu)
II. Descrierea generală a rolului obiectului de studiu ,,Limba și literatura română” în învățământul gimnazial, din perspectiva dobândirii celor 8 competențe-cheie (prezentare, discuții cu părinții)
1. Comunicare în limba maternă – Atât pe termen mediu (2 ani), cât și pe termen lung (cei 4 ani de gimnaziu), elevii vor fi capabili să proceseze informații diverse, să recepteze și să exprime opinii, idei, sentimente într-o varietate de mesaje orale sau scrise, ascultate, selectate din texte citite individual ori studiate la clasă, texte la prima vedere, texte literare, nonliterare, multimodale, din literatura română și din literatura universală, cu scopul de a participa la interacţiuni verbale în diverse contexte şcolare, extraşcolare, sociale etc.
2. Comunicare în limbi străine – Atât pe termen mediu (2 ani), cât și pe termen lung (cei 4 ani de gimnaziu), elevii vor fi capabili să identifice și să explice informaţii, opinii, sentimente în mesaje orale sau scrise, în diferite limbi străine, pe teme generale, accesibile, precum și să participe la interacţiuni verbale, dialoguri, discuții, scenete, serbări etc.
3. Competenţe matematice (A) şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii (B) – Atât pe termen mediu (2 ani), cât și pe termen lung (cei 4 ani de gimnaziu), elevii vor fi capabili să manifeste interes pentru identificarea unor soluții concrete, cantitative sau calitative, exprimate numeric prin grafice, scheme, tabele, asemănări și deosebiri între diferite idei, concepte, noțiuni, situații etc., întâlnite în diferite contexte școlare și extrașcolare, pentru a realiza conexiuni între informații, idei, etc. dar și pentru rezolvarea de probleme, controverse, neclarități surprinse în viața reală sau în texte date, utilizând algoritmi și instrumente specifice matematicii, interpretând date și dovezi experimentale, proiectând demersuri de investigații pentru a verifica o ipoteză de lucru ; de asemenea, această competență va urmări manifestarea interesului pentru natură, pentru ocrotirea ei, pentru o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat și armonios.
4. Competeneă digitale – Atât pe termen mediu (2 ani), cât și pe termen lung (cei 4 ani de gimnaziu), elevii vor fi capabili să utilizeze dispozitive şi aplicaţii digitale pentru căutarea și selecţia unor resurse informaţionale și educaţionale digitale relevante pentru documentare, învăţare, evaluare formativă, autoevaluare etc. Prin dezvoltarea acestei competențe, se vor urmări dezvoltarea unor conţinuturi digitale multi-media, în contextul unor diferite activităţi de învăţare, respectarea normelor si regulilor privind dezvoltarea si utilizarea de conţinut virtual (drepturi de proprietate intelectuală: site-uri personale, bloguri, platforme etc, respectarea mediului privat, siguranţa pe internet, securitatea împotriva formelor multiple de cyberbullying etc.)
5. A învăţa să înveţi – Atât pe termen mediu (2 ani), cât și pe termen lung (cei 4 ani de gimnaziu), elevii vor fi capabili să formuleze obiective, planuri simple de acțiune și învăţare care să-i ajute în realizarea unor sarcini de lucru (proiecte, portofolii tematice, eseuri și compuneri, colaje, dicționare tematice, jocuri instructiv-educative etc.) și, astfel, să gestioneze corect timpul alocat învăţării, cu scopul identificării progresului în realizarea unei sarcini de lucru și a dezoltării stilului personal de învățare, a dezoltării personale în general, pentru o corectă apreciere a calităţilor personale (estompându-se, astfel, tendința supraestimării și a subestimării) în vederea autocunoaşterii, a orientării şcolare şi profesionale obiective.
6. Competenţe sociale şi civice – Atât pe termen mediu (2 ani), cât și pe termen lung (cei 4 ani de gimnaziu), elevii vor fi capabili să opereze cu valori şi norme de conduită morală, etică (toleranța, răbdarea, cinstea/onestitatea, corectitudinea, punctualitatea, empatia etc.), valori morale relevante pentru viaţa personală şi pentru interacţiunea cu ceilalţi, identificate în diferite contexte şcolare şi extraşcolare, prin exercitarea unor drepturi şi asumarea de responsabilităţi concrete, manifestând disponibilitate pentru participare civică, în condiţiile respectării regulilor grupului şi a valorizării diversităţii etno-culturale, lingvistice, religioase etc.
7. Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat – Atât pe termen mediu (2 ani), cât și pe termen lung (cei 4 ani de gimnaziu), elevii vor fi capabili să manifeste interes pentru identificarea unor soluţii noi în rezolvarea unor sarcini de învăţare de rutină şi/sau provocatoare, de competiție (organizare de concursuri, spectacole caritabile, etc.), având iniţiativă în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care fac parte şi în explorarea unor probleme ale comunităţii locale, prin dezvoltarea spiritului de implicare în activități de tip voluntariat, donații, acte caritabile etc, pentru o corectă apreciere a calităţilor personale necesare în orientarea şcolară şi profesională.
8. Sensibilizare şi exprimare culturală – Atât pe termen mediu (2 ani), cât și pe termen lung (cei 4 ani de gimnaziu), elevii vor fi capabili să aprecieze elementele definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional şi universal, prin realizarea de lucrări creative, individuale și de echipă, folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte școlare și extrașcolare clar definite, cu scopul participării la proiecte şi evenimente culturale organizate în spații educative, formale și nonformale (ateliere creative și cercuri școlare, echipe, ansambluri, formații artistice, participare la webinare/ evenimente online etc.)
III. Concluzii (prezentare, discuții cu părinții)
Profilul de formare al elevului de gimnaziu este constituit într-un mod riguros, etapizat, pe 3 niveluri de achiziție (elementar, funcțional și dezvoltat), pornind de la descrierile competențelor cheie prezentate anterior, respectate în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor pentru fiecare stadiu de școlarizare, potrivit structurii actuale a sistemului de învățământ românesc, și axate pe 5 principii generatoare ale planurilor-cadru:
– principiul selecţiei şi al ierarhizării culturale
– principiul funcţionalităţii
– principiul egalităţii şanselor
– principiul flexibilităţii şi al parcursului individual
– principiul racordării la social