Primii 7 sunt anii de până la începerea şcolii, petrecuţi în căminul părintesc sub protecţia magică a figurii mamei celei pline de iubire şi gingăşie, în braţele tatălui cel puternic ca un zmeu şi, în cazuri fericite, sub privirea duioasă şi mângâietoare a bunicilor de poveste. De ce sunt atât de importanţi primii ani din viaţa unui copil?
Primii ani din viaţa fiecărui copil sunt cei mai importanţi pentru că acum se construieşte fundaţia pentru reuşita în viaţă. Ştim cu toţii că nu este suficient să asigurăm hrană şi îmbrăcăminte copiilor, dar ei au atâta nevoie de atenţia şi iubirea noastră. Cele mai importante elemente din mediul copilului nostru nu sunt obiectele, sunt ceilalţi oameni, iubirea, cunoştinţele şi înţelepciunea lor.
Potrivit ştiinţei, creierul este singurul organ care nu este complet format la naştere. El se dezvoltă rapid în primii cinci ani de viaţă, în special în primii trei. Aceasta reprezintă o perioadă rapidă de dezvoltare cognitivă, lingvistică, socială, emoţională şi motorie. În primii trei ani, se fac trilioane de conexiuni între celulele creierului. Astfel că, relaţiile şi experienţele copilului din primii ani influenţează semnificativ felul în care creierul lor se dezvoltă.
Mulţi experţi şi oameni obişnuiţi cad de acord că mama joacă un rol deosebit în dezvoltarea emoţională, psihică, fizică şi spirituală a copilului. Nevoia copilului de prezenţa iubitoare a mamei este uneori comparată cu nevoia de hrană. Studiul „Maternal support in early childhood predicts larger hippocampal volumes at school age” al unui colectiv de profesori americani arată că creşterea cu iubire a copilului mic ajută dezvoltarea hipocampusului acestuia, parte a creierului responsabilă cu învăţarea, memoria şi răspunsul la stres. Analiza indică, în cazul copiilor crescuţi de mame iubitoare, un volum al hipocampusului de zece ori mai mare decât al copiilor ale căror mame nu au fost la fel de iubitoare. Cercetarea, publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences, a sugerat o legătură între hipocampusul mare şi o memorie mai bună. Aşadar, iubirea mamei nu schimbă doar inima şi mintea copilului, ci şi creierul.
„Mama şi copilul sunt inseparabili… sunt una”, spune renumitul pedagog Maria Montessori, adăugând că nevoia copilului de hrană şi iubirea care îi uneşte pe cei doi contribuie la soluţionarea problemei adaptării copilului în lume în cel mai natural mod posibil. Fiind omul spre care se întoarce pentru dragoste, atenţie, îndrumare, asigurare, mama devine cea mai importantă persoană din viaţa copilului ei. Stându-i alături clipă de clipă, mama alege, astfel, să îi transmită acestuia credinţele şi valorile ei, alege să fie cheie pentru viitorul copilului ei.
Primii ani de viaţă sunt atât de importanţi pentru viitorul copilului deoarece acum este perioada când el îşi conturează obiceiurile, principiile, relaţiile cu ceilalţi, cu sinele, mecanismele de apărare, de atac, de supravieţuire, de cooperare şi o percepţie generală a realităţii în funcţie de ce vede în mediul lui, tonul vocii oamenilor, atingerile, comportamentul celorlalţi, emoţiile şi sentimentele părinţilor. Imaginea de sine formată acum, calitatea sinelui, îi va afecta profund existenţa, felul în care abordează orice situaţie, sarcină sau relaţie cu celălalt. În parcursul lor formativ, copiii au nevoie lângă ei de cineva care să creadă în ei, să le pese de ei şi să îi sprijine. Ei învaţă să se comporte social şi emoţional imitând comportamentul celor mai apropiaţi lor.
Pentru că imaginea adultului de mâine este reflexia în oglindă a copilului de azi, primii 7 trebuie purtaţi pe aripile iubirii necondiţionate către tărâmuri unde Joaca, Veselia, Prietenia, Respectul, Vorba Bună, Dragostea, Liniştea, Înţelegerea, Blândeţea şi Întrajutorarea să le devină tovarăşi de neînlocuit şi pe viaţă.