Societatea evoluează cu rapiditate și putem deja constata schimbările înregistrate și tendințele viitoare. Știm că au existat meserii care astăzi s-au pierdut și de asemenea știm că majoritatea meseriilor viitorului nu s-au inventat încă. Educaţia centrață pe acumularea de cunoștințe este umbrită de cea care formează competenţe şi abilităţi.
Ca parte a educaţiei, este importantă consilierea vocațională şi profesională, deoarece duce la pregătirea elevilor pentru deprinderea unor competențe și abilități care să-i pregătească pentru a avea succes pe o viitoare piață a muncii. Se observă o tendință accentuală de dezvoltare a sectoarelor automatizate și tehnologizate, de introducere a inteligenței artificiale în mai multe domenii de activitate. Domenii precum robotica, calculatoarele şi programarea, biotehnologia, inteligența artificială, imprimarea 3 D, blockchain-ul, regândirea turismului și transporturilor, cercetarea spațială, descoperirea de noi surse de energie vor fi printre cele mai căutate. Într-o societate cu astfel de perspective este necesar să se încurajeze încă din învățământul timpuriu o serie de activități menite să ajute la formarea unor deprinderi, abilităţi, competențe care să se preteze pentru a face față cerințelor viitorului.
Formarea abilităților analitice, învățarea activă, capacitatea de a rezolva în mod complex problemele, dezvoltarea gândirii critice, a originalității, a capacității de comunicare și a creativității, a tehnicilor de negociere și a competențelor antreprenoriale sunt câteva dintre coordonatele pe care le urmărește deja școala. Dar este de ajuns? Cu siguranță că aceste abilități reprezintă o bază și un necesar, însă pentru o societate viitoare s-ar putea să fie nevoie de ceva în plus. Abilitățile tehnice, ”gândirea computațională (reprezintă capacitatea de a înțelege lumea prin prisma tehnologiilor informatice moderne, care folosesc sisteme fizico-cibernetice), STEM- știință, tehnologie, inginerie, matematică- cunoștințe pe care trebuie să le ai pentru a ține pasul cu evoluțiile din jur, SMAC- social, mobil, analitic și cloud – noua definiție a sociabilității în mediul digitalizat” (Ghidul meseriilor viitorului, Oportunităţile pieței muncii în lumea de mâine – ediţia a II-a, septembrie 2019, p.64), adaptabilitatea, inteligența socio-emoțională, abordarea transdisciplinară, fluența digitală sunt câteva dintre cerințele viitorului.
Muncitorul ideal al perioadei următoare va trebui să facă dovada cunoaşterii a cel puţin unui domeniu, dar trebuie să fie capabil să converseze în limba unei game mai largi de discipline.
Elevii trebuie să fie conștientizați de schimbările din societate și de pe piața muncii și să li se prezinte viziunea asupra evoluției următoare. Trebuie să sție că unele meserii se vor pierde fiind înlocuite de roboți, o serie de meserii vor lua ființă din necesitățile ulterioare, iar alte categorii de meserii se vor păstra și vor avea nevoie de practicanți eficienți În funcție de sistemul de personalitate, de dorințele și capacitățile elevilor ei trebuie consiliați în drumul lor de formare a competențelor profesionale.
De aceea, „educaţia ar trebui să se axeze pe dezvoltarea gândirii critice şi de perspectivă, pe integrarea noilor aplicaţii şi soft-uri educaţionale, pe învăţarea experienţială (care creează premisele capacităţii de a colabora, de a lucra în grupuri, de a se adapta la cerinţe diverse), pe formarea tinerei generaţii în concepţia că este necesară lărgirea perioadei de învăţare dincolo de perioada adolescenţei la învăţarea pe tot parcursul vieţii, integrarea pregătirii interdisciplinare care va permite dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor într-o gamă largă de subiecte” (Future Work Skills 2020, Institute for the Future for the University of Phoenix Research Institute, p.13).