Deseori, în activitatea didactică, apar rutina și clișeele didactice. Acestea se datorează în principal unei dorințe de a rămâne în zona de confort, a comodității, a lipsei de implicare din partea profesorului. Rutina în activitatea didactică este total neproductivă, lipsa utilizării unor resurse adecvate, incapacitatea de a adapta metodele de învățare particularităților elevilor și conținutului învățării, lipsa creativității ducând la o generalizare artificială și scăderea implicita a rezultatelor.
Prezentăm în continuare câteva exemple de practici stereotipe în activitatea didactică în ciclul primar.
Disciplina: Limba si literatura română
Clișeu: exploatarea exclusivă a textelor din manual
Cauza: Derivată din experiența manualului unic, ca unică sursă de referință a profesorului si elevului, această rutină este în defavoarea actului didactic. Profesorul ar putea găsi texte mai atractive pentru elevi, mai apropiate de universul lor, mai bogate din punct de vedere lingvistic, semantic, gramatical, cu încărcătură emoțională mai mare.
Modalitatea de a fi depășit: Efort din partea profesorului pentru o selecție a textelor si pentru căutarea celor mai potrivite lecturi care să servească realizării competențelor.
Disciplina: Matematica si explorarea mediului
Clișeu: Utilizarea preponderent a activității frontale si individuale ca formă de organizare a colectivului. Este o practică obișnuită deoarece este păstrată astfel „disciplină strictă” și „liniștea respectuoasa” a clasei, eliminându-se învățarea prin cooperare, care produce gălăgie si agitație în rândul elevilor.
Modalitatea de a fi depășit: Utilizarea învățării prin cooperare, care contribuie la creșterea motivației învățării, a controlului si autocontrolului, stimulează la elevi plăcerea de a participa la schimburi intelectuale si de a le valoriza, învățând în același timp regulile conlucrării în cadrul unei echipe si învățând să realizeze schimburi verbale constructive.
Disciplina: Joc și mișcare
Clișeu: 1. Doar copiii se joacă; adulții propun/impun și asistă. 2. Organizarea activităților/ jocurilor este realizată în exclusivitate de către cadrul didactic.
Cauza: Nevoia și dorința adultului de a conduce. Strictețe și rigiditate în gândire.
Modalitatea de a fi depășit: Participarea adultului la joc, oferindu-le copiilor un exemplu de implicare și comportament dezirabil în timpul unei întreceri. Trebuie să le oferim copiilor șansa de a crea propriile jocuri sau de a le modifica pe cele cunoscute (organizare, reguli etc.). În acest fel vor fi mai implicați, mai atenți, mai creativi.
Clișeele exprimă o generalizare artificială, care ignoră diversitatea lumii sociale şi naturale. Cuvântul clișeu trimite la ideea de repetare excesivă, la șablon, la uzură sau rutină. Adesea, unii profesori nu reușesc să amelioreze achizițiile învățării din cauza rutinei pe care nici măcar nu o conștientizează. Fiecare cadru didactic trebuie să își adapteze modul de lucru, metodele să fie variate, să stimuleze toți elevii, să îi provoace să descopere, nu doar să acumuleze informații pe care nu știu cum să le folosească sau să le uite foarte repede.
Conștientizarea și înlăturarea clișeelor în activitatea didactică pot fi înlăturate prin realizarea unui schimb real de experiență, nu doar scriptic, prin realizarea interasistențelor între colegi, la clasă, prin ședințe metodice periodice, prin colaborare și într-ajutorare permanentă în cadrul catedrei. Munca în echipă ușurează activitatea de documentare a fiecăruia dintre membrii acesteia, deschide noi orizonturi în vederea alegerii celor mai eficiente metode, tehnici, procedee de predare – învățare – evaluare, devenind extrem de productivă și eliminând posibilitatea apariției clișeelor didactice.