Pledoarie pentru învățământul tehnic și profesional

Societatea omenească a evoluat lent la început, apoi din ce în ce mai avântat spre ceea ce este astăzi. Peste șapte miliarde de indivizi supun ecosistemul planetei Pământ unei presiuni teribile din toate punctele de vedere.

Nu știm încă sigur cum de la „Big Bang-ul” de acum 13,5 miliarde de ani s-a ajuns acum 2,5 milioane de ani la apariția genului “homo”, din care a rămas supraviețuitoare doar specia “sapines” începând cu ani 12000 î. C. Avem doar teorii susținute parțial de dovezi, controverse și teme de cercetare în derulare [1].  Știm însă că dezvoltând capabilitățile de a produce și utiliza diferite forme de energie, respectiv de a implementa tehnologia într-un mod durabil în slujba noastră, am ajuns de la un număr redus de indivizi, la cifra imensă de azi (fig.1 [2]). Evident aici trebuie evidențiate momentele esențiale și anume revoluțiile industriale, fig. 2 [3].

Fig. 1. Evoluția populației [2]
Fig. 1. Evoluția populației [2]

Fig. 2. Revoluțiile industriale [3]
Fig. 2. Revoluțiile industriale [3]
Suntem, ne apropiem sau am depășit momentul critic de sustenabilitate? Părerile sunt împărțite în lumea specialiștilor, dar viziunea majoritară este că putem să ne dezvoltăm în continuare dacă suntem atenți la câteva aspecte esențiale, care reduse la un enunț ar fi: să păstrăm ce e bun, să anulăm ce e rău și dispensabil și să îmbunătățim ce e rău dar indispensabil. Ca exemplificare: bun – protejarea arealurilor naturale și conservarea biodiversității; rău și dispensabil – să renunțăm la colectarea și depozitarea deșeurilor pe platforme și să o înlocuim cu stații de sortare, reciclare și prelucrare; rău dar indispensabil – să reducem poluarea generată de transportul cu motoare cu ardere internă până la trecerea completă pe motoarele electrice.

Dezideratul de mai sus poate fi dezvoltat pe câteva componente:

  • utilizarea sustenabilă a resurselor disponibile;
  • stabilirea unui echilibru între habitatele umane și cele ale celorlalte specii vii;
  • depășirea crizei energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin eficientizarea tehnologiilor existente și dezvoltarea altora, pentru conversia surselor energetice, în special a celor regenerabile și creșterea eficienței energetice;
  • dezvoltarea și implementarea tehnologiilor sustenabile în producția de hrană și bunuri de consum.

Unul dintre pilonii ce fac posibilă o astfel de abordare este, evident, educația.

Privită din aceste perspective, educația trebuie orientată spre o finalitate care să poată susține componentele dezvoltării sustenabile. Este clar că, fără a minimiza importanța filierelor de pregătire teoretică  (profilurile umanist şi real) și vocațională (profilurile militar, teologic, sportiv, artistic și pedagogic), filiera tehnologică este cheia spre durabilitate.

Omenirea nu poate merge înainte, într-un mod corect care să nu ducă la extincție, fără specialiști în tehnologie.

Învățământul, neacordat la cerințele momentului, va genera decalaje între națiuni și va duce la probleme serioase pe care la va suporta întreaga planetă.

Numărul redus de locuri disponibile la nivel mondial, în ceea ce privește educația în domeniile tehnologiei, lipsa forței de muncă calificate în aceste domenii, produc îngrijorare majoră la nivelul statelor dezvoltate. Se apreciază că 75% dintre viitoarele meserii necesită competențe și abilități tehnice [4-5]. De asemenea, mai mult de 67% dintre companii apreciază că vor avea dificultăți serioase în angajarea personalului calificat [4-5].

La nivel european, Competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții [6] pun un accent deosebit pe cele STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics), adică asigurarea capabilității de a lucra în domeniul tehnic.

În concluzie, învățământul tehnic și profesional din România, dar și cel mondial, au nevoie de susținerea și dezvoltarea necesare pentru a asigura evoluția sustenabilă a societății umane, în contextul dificil generat de presiunea pe care o exercitam asupra Terrei, context apreciat de unii ca fiind momentul ultim de revizuire a cursului actual.

Bibliografie
[1] Yuval Noah Harari, Sapiens: scurtă istorie a omenirii, Editura Polirom, Iași, 2017.
[2] commons.wikimedia.org/wiki/File:Population_curve.svg.
[3] Cristoph Roser, www.allaboutlean.com/industry-4-0/, 2015.
[4] Government of Western Australia, Department of Education, www.education.wa.edu.au/stem.
[5] U.S. Department of Education, www.ed.gov/stem.
[6] Comisia Europeană, Competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/297a33c8-a1f3-11e9-9d01-01aa75ed71a1/language-en.

 

prof. Alina-Tatiana Neamț

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/alina.neamt

Articole asemănătoare